Căderea leului, recesiunea economică şi criza zonei euro ameninţă siguranţa românilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De foame, dă la peşte pe Dâmboviţa
Cuprins:
“La criză, fir întins!”, asta e urarea pe care şi-o fac pescarii de ocazie când aruncă undiţele în râul Dâmboviţa, în încercarea de a prinde cel puţin 1 kg de peşti mici, care să le asigure măcar o masă pe zi. Criza economică e din ce în ce mai greu de suportat, mai ales dacă ai o pensie de 500 de lei şi vârsta de 84 de ani. “Dau pensia pe medicamente, pe întreţinere, curent şi gaze. Îmi mai rămân câţiva lei şi mi-e foarte greu. Vin în fiecare zi pe Dâmboviţa, să dau la peşte, pentru a avea ce mânca”, ne-a spus bucureşteanul Petrică Buligan (84 de ani).
Leul a scăzut din nou faţă de euro
Adrian Vasilescu a declarat că recesiunea anunţată ieri dimineaţă nu trebuie amestecată cu evoluţia cursului de schimb. Dar leul ne dă zilnic fiori reci. Cursul de referinţă de ieri al BNR a atins al treilea maxim istoric consecutiv, ajungând la 4,4411 lei/euro, în urcare cu 0,38 de bani faţă de luni. Specialiştii din piaţa bancară susţin că numai intervenţia BNR a făcut ca leul să nu cadă şi mai mult. Producătorii, dar mai ales importatorii, sunt cu ochii pe moneda naţională şi se pregătesc să crească preţurile. Dacă şi în următoarele zile, moneda naţională îşi va menţine ritmul de scădere, ne putem aştepta la o explozie a preţurilor la toate produsele şi serviciile.
Economia nu produce mai nimic
Institutul Naţional de Statistică a anunţat ieri că economia României a înregistrat pentru al doilea trimestru consecutiv o scădere economică. Teoretic, am reintrat în recesiune. Acest lucru aduce din nou posibilitatea unor noi restructurări de personal, atât la firmele private, cât şi la stat. Chiar dacă oficialii au încercat ieri să ne explice că lucrurile nu stau atât de rău încât să ne speriem, există voci care trag semnale de alarmă. Analistul Ilie Şerbănescu susţine că economia e în picaj, nu producem mai nimic, nu avem nici exporturi, însă avem consum. “Singurul care a susţinut economia a fost consumul, dacă acesta nu creştea, aveam o scădere şi mai accentuată. Când avem 65% creştere la consum şi o foarte mică parte doar la producţie, aceasta trage pentru moment PIB-ul în sus. Dar această creştere a consumului se va răzbuna şi va trebui plătită în următoarele luni. România nu are voie să crească deficitul şi va trebui să micşoreze consumul. Şi dacă nu e consum şi nu e nici producţie, economia se prăbuşeşte, aşa cum e, de altfel, normal”, ne-a declarat Şerbănescu.
La rândull lui, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR , Mugur Isărescu, a explicat că pentru a ne feri de dezastru trebuie să creştem numărul angajaţilor, dar şi productivitatea muncii. “În ţara asta sunt prea puţini oameni care muncesc. Avem cel mai mic număr de salariaţi la mia de locuitori din toată Uniunea Europeană. Munca nu dă roadele pe care le aşteptam cu toţii”, a declarat Adrian Vasilescu.
Situaţie fără precedent în Europa, dacă Grecia va renunţa la euro
Ieşirea Greciei din zona euro este un scenariu tot mai mult acceptat de marii economişti ai Europei. Patrick Honohan, membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat pentru Bloomberg că plecarea Greciei din zona euro “nu ar fi neapărat fatală, dar nu este atractivă deloc”. El a precizat că din punct de vedere tehnic există această posibilitate, dar nu fără daune pentru moneda unică. Ieri, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei elene a dat o altă veste proastă Europei, declarând că în această ţară se vor organiza noi alegeri anticipate, dat fiind că liderii principalelor partide politice nu au ajuns la un acord pentru formarea guvernului. “Ţara noastră va fi afectată, în următoarea perioadă, de problemele zonei euro, primul efect fiind încetinirea exporturilor”, a declarat Daniel Dăianu, consilierul premierului Victor Ponta. Problemele Greciei pot avea însă urmări mult mai grave, la nivelul sistemului bancar european, cu efecte şi asupra instituţiilor financiare româneşti.
