FOTO&VIDEO/ REPORTAJ. Cândva faima României, urșii au devenit o problemă națională care naște controverse aprinse. Soluții propuse de specialiști
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sunt zone în România în care, de ani de zile, apariția urșilor la tomberoanele de gunoi nu mai este ceva ieșit din comun. În ultima perioadă însă, animalele sălbatice au ieșit din păduri și au ajuns chiar și în zonele joase, intrând în orașe și atacând oamenii. Unde se termină dragostea pentru animale și grija pentru protejarea lor și de unde începe ca acest fenomen să fie considerat unul periculos? Reporterii Libertatea au stat de vorbă cu specialiști și încercă să aducă răspunsuri.
Cuprins:
În România zilelor noastre, unii semnează petiții pentru ca urșii să fie uciși. Alții vor, dimpotrivă, ca nici măcar un animal să nu fie luat în bătaia puștii și semnează alte petiții pentru acest lucru. Pe lângă intenții, un lucru este cert: animalele ies din pădure tot mai des și ajung să atace oamenii în mijlocul orașelor.
La Sibiu, un urs a fost împușcat după ce a fost pur și simplu hăituit prin tot orașul. La Ploiești, autoritățile au fugărit un urs în jumătate de oraș, însă nimeni nu știe de unde a apărut sălbăticiunea. Recent, un pui de urs a apărut în Găești, județul Dâmbovița, un alt oraș de câmpie. La Cheia, o întreagă stațiune turistică a fost păzită de jandarmi zile în șir, după ce un urs a intrat în gospodării și în curțile pensiunilor. Cel mai nou caz este cel al copilei și al bărbatului care au fost atacați chiar în fața unui bloc din Făgăraș. Ce e de făcut în astfel de situații?
Harghita este una dintre zonele cu cea mai numeroasă populație de urși. În acest județ, anul acesta, nu mai puțin de 13 oameni au fost atacați de urși. De patru ori mai mulți decât anul trecut, spune Benke Joszef, directorul Asociației de vânătoare de la Odorheiu Secuiesc. Urșii atacă oameni, turme de vite și de oi, distrug culturi și distrug pe termen lung livezile, povestește acesta.
În Prahova, de la începutul anului și până acum jandarmii au intervenit la 103 sesizări privind prezența animalelor sălbatice în zonele frecventate de oameni. Asta înseamnă un incident la două sau trei zile. În aceste condiții, nu e de mirare că în județ există un adevărat protocol pentru astfel de situații.
Comandantul Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova, colonelul Liviu Coman, spune că după ce primesc apelul pe 112 jandarmii se deplasează la locul indicat și, concomitent, anunță instituții precum Direcția Silvică, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Direcția Sanitar-Vetrerinară, Poliția, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și specialiști în tranchilizare. Odată ajunși la fața locului, jandarmii informează sau evacuează populația, în funcție de situație, și încearcă să îndepărteze animalul folosind mijloace acustice.
În fiecare structură teritorială a Jandarmeriei Prahova sunt echipaje gata să intervină 24 de ore din 24. Legea le dă voie jandarmilor să facă uz de armă dacă sunt atacați sau dacă animalul sălbatic pune în pericol viața civililor.
În alte părți, oamenii se apără singuri. Proprietarii de animale cresc câini mari și mulți.
”S-a ajuns la situații în care pun porumb pe șinele de tren, să vină animalul și să-l calce trenul. Sau aruncă mâncare otrăvită la urși, pentru că sunt mulți și distrug tot. Ori pun lațuri ca să-i prindă”, spune Benke Joszef.
Sunt practici condamnate de asociațiile de iubitori de animale, dar cei care se simt amenințați susțin că nu au alte soluții.
”Din păcate, din punctul acesta de vedere există două Românii: una de pe Facebook și din orașe, care strigă că animalele trebuie protejate și cea de la sat sau din zonele de munte, unde oamenii trebuie să se apere zilnic de atacurile urșilor”, adaugă Benke Joszef.
Este și cazul localnicilor din stațiunea Bușteni, obișnuiți de ani de zile cu urșii care vin la tomberoanele din spatele blocurilor în căutare de hrană, dar care spun că în ultima perioadă aceștia au devenit mai "îndrăzneți" și, prin urmare, mai periculoși. Localnicii povestesc că nu puține au fost cazurile când, în drum spre sau dinspre serviciu, au fost nevoiți să aștepte minute-n șir cu frica-n sân ca animalul să-și termine "masa" pentru a-și putea continua drumul.
De ce s-a ajuns în situația aceasta?
”Pentru că politicile generale de management nu au fost cele corecte, cele normale, au fost împotriva firii. Suntem singura țară din Europa unde urșii nu se mai împușcă. Avem cea mai mare populație de urs din Europa și asta pentru că ani la rând, sub această restricției a Convenției de la Berna, care prevede că marile carnivore sunt strict protejate, noi am devenit mai catolici decât Papa și am stabilit niște cifre de recoltă a urșilor foarte mici, comparativ cu evoluția populației”, explică Valeriu Bolgiu, șeful delegației României în Consiliul Internațional de Vânătoare.
Bolgiu, vânător cu experiență de mulți ani, spune că în România ultimilor ani a asistat la ”două manipulări extrem de periculoase” legate de eventualele motive pentru care urșii au ajuns să dea buzna în localități și să atace oamenii: defrișările masive și faptul că animalele nu sunt hrănite.
”E adevărat că acolo unde se taie pădurea urșii pleacă, dar pădurile sunt suficient de mari ca să permită mișcarea urșilor, apoi în câțiva ani pădurea se regenerează și devine un mediu propice pentru animale. Deci este o primă idee contrazisă de practică. A doua minciună este că vânătorii nu dau de mâncare urșilor. Păi legea în România interzice hrănirea urșilor”, explică Valeriu Bolgiu.
Acesta spune că, având în vedere fondul forestier al țării noastre, numărul de urși ar trebui să fie de aproximativ 2.500-3.000. În realitate, numărul acestora este mult mai mare; se vorbește despre un număr cuprins între 6.000 și 8.000 de exenmplare. Alții susțin că pădurile noastre ar adăposti până la 10.000 de urși.
Ce e de făcut?
În primul rând, un inventar pe categorii de vârstă și sex. ”După acest inventar, va trebui stabilit optimul care e necesar să asigure acestei populații de urs o dezvoltare corectă pe fiecare areal în parte. Și de acolo, lucrurile sunt clare: prin împușcare”.
În timp ce unele voci vorbesc despre relocare, vânătorii nici nu vor să audă de așa ceva. Pentru că, spun ei, relocarea înseamnă, de fapt, ”mutarea problemei dintr-un loc în altul”.
”Dacă un urs a atacat un om la Slănic, în Prahova, și-l iei și-l muți la Domnești, în Argeș, ursul ăla va ataca un om la Domnești, Argeș. Relocarea este o măsură absolut ineficientă”, spune Valeriu Bolgiu.
La rândul său, Benke Joszef, de la Asociația din Odorheiu Secuiesc, spune că trebuie ținut cont de două aspecte atunci când se vor lua în calcul măsurile privind reducerea acestui femomen. Pe de o parte, susține acesta, trebuie avute în vedere exemplarele considerate periculoase, care sunt cunoscute și își fac apariția fracvent în zonele populate de oameni. Iar mai apoi, trebuie luată în calcul prevenția. Cu alte cuvinte, România ar trebui să permită din nou vânătoarea, astfel încât numărul urșilor să fie ținut sub control.
România pierde bani, spun vânătorii
Un alt argument adus de vânători este cel de ordin financiar. În țări precum Germania sau Elveția, urșii care au apărut din alte țări intrați în localități au fost împușcați. În Ungaria, spre exemplu, 1% din venitul național provine din vânătoare. În Croația, un exempar de urs vânat costă 9.000 de dolari, spune Valeriu Bolgiu.
”Croația este țară a UE și nu înțeleg de ce acolo este posibil și la noi nu. Faptul că valorificam acești urși era un suport economic”, spune Valeriu Bolgiu.
ONG-urile exclud ideea uciderii urșilor
Această idee de a da liber la vânătoarea de urși este însă exclusă de către asociațiile care luptă pentru protecția animalelor.
”Faptul că România deține cea mai mare populație de urși din Europa, exceptând Rusia, este o binecuvântare, și nu o dramă, așa cum se dorește a fi prezentat. Faptul că celelalte țări europene nu mai au urși sălbatici nu este un exemplu de urmat, iar România trebuie să-și protejeze populația de urși, nu să o decimeze. Nu sunt împotriva vânătorii, chiar dacă această afirmație poate șoca alte asociații de protecție a animalelor, atât timp cât vânătoarea rămâne un mijloc de-a echilibra populația de urși și de a proteja fauna și flora pădurilor noastre”, a declarat Cristina Lapis, fondatoarea sanctuarului de urși LiBearty din Brașov.
Aceasta spune însă că au fost momente în care lucrurile în România au scăpat de sub control, iar urșii din pădurile noastre erau scoși la vânzare pe net, de vii, de către persoane care promiteau vânătorilor din străinătate partide de vânătoare all-inlusive, animalele fiind luate cu tot cu blană.
Cristina Lapis susține că este nevoie ca toți factorii implicați, în frunte cu Ministerul Mediului, să se așeze la masă și să pună la punct ”un cadru legal, uman și transparent de soluționare a acestei crize create artificial doar pentru a justifica omorârea unor urși în schimbul unor sume de bani pe care vânătorii străini sunt gata să le plătească, pentru că în alte țări nu mai au ce vâna”.
Fondatoarea LiBearty propune și câteva soluții. Lapis vrea o numărătoare corectă a urșilor, obținerea de autorizații pentru toate construcțiile ridicate la marginea pădurilor și obligativitatea ca acestea să aibă gard electric.
”(...) pentru că dacă facem grătar la liziera pădurii e ca o invitație pentru urși si după aia ne mirăm că vin”, spune Cristina Lapis.
Ea propune, de asemenea, crearea unor spații ”tampon” cu livezi sau culturi de porumb între localitățile învecinate cu păduri și zone împădurite, amenajarea mai multor arii protejate unde să fie relocați urșii după ce aceștia sunt microcipați. Și, nu în ultimul rând, reprezentanta LiBearty susține inclusiv castrarea urșilor, în loc de uciderea lor.
Cât valorează viața unui om?
”În România, politica e mai degrabă pentru protecția urșilor, nu a oamenilor. Dacă un urs mă atacă și eu îl omor, în legitimă apărare, statul mă pune să plătesc 40.000 de euro. Dar dacă ursul mă omoară, statul nu plătește nimănui nimic”, spune Valeriu Bolgiu.
Pe de altă parte, acesta spune că nu va fi ”niciodată de acord ca oamenii să fie mutilați, să fie omorâți de niște urși care nici ei nu au nicio vină, până la urmă, pentru că așa au fost făcute politicile în România”.
Citește și: Directoarea unei agenții păgubite de Omnia Turism: ”Ne-au amenințat cu moartea”
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
