Câte Crăciunuri au avut zăpadă în ultimii 70 de ani. Un climatolog explică de ce avem azi ierni cu ploi și cu fenomene extreme

Acesta a analizat condițiile meteorologice și climatice din ERA5, un instrument de date colectate la nivel global de Copernicus, din perioada 1950-2022. Pentru a înțelege modul în care s-a schimbat grosimea stratului de zăpadă de la un an la altul, Antonescu s-a uitat la patru orașe din România: București, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca. Datele se referă doar la ziua de Crăciun și doar din aceste orașe.

Într-o situație similară se află și Timișoara. În Iași și Cluj a existat o oarecare creștere a stratului de zăpadă de Crăciun.

Deși vremea poate varia de la o regiune la alta, rezultatele analizate indică și o posibilă influență a schimbărilor climatice asupra temperaturilor și, în general, a vremii, de sărbători, notează Bogdan Antonescu.

Încălzirea globală a adus ierni mai blânde și temperaturi mai ridicate de Crăciun. Global, temperatura medie a crescut cu 1,2 grade Celsius față de perioada preindustrială. S-au schimbat și forma precipitațiilor, și distribuția lor.

Vom avea și fenomene extreme

De aceea, în locul stratului gros de zăpadă și frig, așa cum era, de pildă, în București înainte de 2013, avem o vreme caldă, fără zăpadă, chiar cu ploi, în perioada sărbătorilor de iarnă, notează Bogdan Antonescu. Este foarte probabil ca următoarele decenii să fie la fel, ba chiar să avem ierni din ce în ce mai blânde, atrage el atenția.

Cu toate astea, nu înseamnă neapărat cu nu vom avea parte de fenomene extreme în timpul iernii, adică ninsori abundente și viscole, în toate regiunile, nu doar la munte. De vină sunt schimbările climatice, care au influență directă asupra fenomenelor extreme din timpul iernii.

„Încălzirea care are loc în regiunile Arcticii din cauza schimbărilor climatice reduce diferența de temperatură dintre zona rece din nord și cea caldă de la sud. Această reducere a diferenței de temperatură înseamnă un curent jet (un curent care circulă de la Vest la Est deasupra suprafeței Pământului, n.r.) mai slab, care permite astfel aerului mai rece de la nord să pătrundă către latitudini mai mici”, explică Bogdan Antonescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro