Câți bani lasă românii la celebrele ”PĂCĂNELE”?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Căzuţi în mirajul banilor câştigaţi uşor, românii amatori de pariuri şi jocuri de noroc lasă, în fiecare an, aproximativ un miliard de euro în sălile de joc. Mai rău este că deja aproape un sfert din tineri văd în acest tip de activitate - şi nu în serviciu – o importantă sursă de câștig.
De când cu criza, bărbatul de 20 până spre 40–45 de ani, cu studii medii sau universitare, mare amator de risc şi adrenalină sau, pe scurt, pariorul român, a căpătat o înclinație bruscă spre economisire. Numărul jucătorilor – fie că merg în cazinouri, fie că preferă pariurile sportive sau aparatele slot-machine, cunoscute sub numele de "păcănele" - a mai scăzut, la fel şi miza, și, evident, volumul total al încasărilor. Dar asta nu înseamnă că piaţa românească a jocurilor de noroc nu rămâne una de amploare: doar pe unul dintre vicii - “păcănele” - amatorii cheltuie, în fiecare an, 650 de milioane de euro, potrivit datelor asociației organizatorilor de jocuri de noroc Rombet. Iar valoarea premiilor acordate este ”la un minim de 85% din miză”, explică Dan Iliovici, directorul executiv al asociației, ceea ce înseamnă că, din această miză, cel puţin 550 de milioane de euro se întorc la jucători. Dar câți bani pierd ei? ”Greu de stability”, spune Iliovici, explicând că ”jocurile de noroc se desfăşoară sub forma unui perpetuum-mobile, miza jocului este împărţită participanţilor, sub formă de premii, iar aceştia pot juca în continuare sumele de bani câştigate. (...) fiecare jucător are la un moment dat şansa să câştige şi în acest fel să-şi recupereze sumele de bani cu care a jucat în perioadele precedente”. Altfel spus, “pierderea” unui jucător, reprezintă de fapt ”câștigul” altui jucător, iar organizatorului îi rămâne de fapt doar un anumit procent din sumele patriate.
Cât câștigă organizatorii de jocuri de noroc?
”Venitul organizatorului, din activitatea de jocuri de noroc, îl reprezintă comisionul pentru serviciul prestat, plătit de participanţii la joc şi care la acest tip de joc de noroc se situează la aproximativ 15% din sumele cu care jucătorii participa la joc. Din acest comision organizatorii plătesc taxele datorate bugetului de stat sub formă de impozite şi taxe, salariile personalului, amortizări, utilităţi, etc. Profitul brut realizat este cel mult 5%, din venitul realizat”, precizează Dan Iliovici. Și ar mai fi un aspect de punctat: un parior poate ca astăzi să câștige, iar la următorul pariu să piardă. De fapt, este chiar un obicei destul de răspândit printre pariori - acela de a juca doar “din câștig”, fără să mai aducă bani în plus. Mai mult, suma câștigata la un joc poate să fie rulata (pariată) doar parțial mai departe. Dacă tragem linie, după un an, ”se prea poate ca jucătorul nostru să fi pierdut sau câștigat efectiv o sumă foarte mica (net), sau chiar să fie pe zero, având însă un așa-zis <rulaj> semnificativ. Deci ceea ce multă lume numește <pierdere>, reprezintă de fapt o parte din acest rulaj, fără ca această sumă să fie efectiv luată din veniturile unei gospodării și plătită/pierdută la joc”, explică directorul executive al Rombet. Apare o întrebare firească: care mai e “afacerea”? ”Din punctul de vedere al celui care joacă, putem spune ca este plăcerea de a juca, de a paria… Iar pentru operatorul de pariuri, adică pentru cel care organizează jocul, câștigul este reprezentat doar de comisionul pe care-l reține de la participanții la joc, ca taxă de participar”, răspunde Dan Iliovici.
Bugetul lunar pentru păcănele: 100 de lei
Venitul mediu lunar al jucătorului de sloturi, de exemplu, este de 1.500 lei, iar suma medie lunară cheltuită pentru acest gen de distractie este de 100 de lei, potrivit ultimelor date disponibile (un studiu realizat de GfK România la nivelul lui 2012). Aceleași date statistice arată că 3% dintre români participă la jocurile de sloturi. Conform statisticilor internaționale, numărul jucătorilor la slot machines din alte țări europene este de peste 4 ori mai mare. De exemplu, în Marea Britanie, 13% din populație a participat la jocurile de sloturi în 2010, în timp ce 59% din britanici au jucat la Loto. Totodată, la Loto joacă 20%, la pariuri sportive - 6%, 4% - la bingo, 3% - la jocurile din online şi 3% la jocurile de cărţi (poker şi black jack). În țară sunt acum circa 12.000 de săli de joc şi 70.000 de aparate. Practic, doar un singur aparat de jocuri de noroc ajunge să producă, în medie, 8.000 de euro pe lună. Dacă ar fi să ne luăm după densitatea aparatelor la mia de locuitori, cel mai mult se pariază în Bucureşti, Brașov, Cluj, Iași, Timișoara și Contanța. Anul trecut, pentru 11 luni, statul a încasat din activitatea de jocuri de noroc 1,1 miliarde lei, sub formă de taxe şi impozite, cu menţiunea ca în această sumă este inclusă şi penalitatea plătită de organizatorii de jocuri de noroc online, care au desfăşurat activitate neautorizată în perioada 2010-2015. Totuşi, cu un venit brut din jocuri de tip slot-machine per capita de circa 21 de euro, România este încă departe de media europeană de 36 de euro per capita. Pentru comparaţie, în Italia venitul este de şase ori mai mare, ajungând la 130 de euro/locuitor.
Site-urile de pariuri te vor trimite la psiholog
Specialiștii atrag atenția că jocurile de noroc sunt la fel de periculoase precum drogurile. “Este o dependenţă la fel de puternică ca cea de cocaină sau heroină. De fapt, şi modificările din creier sunt similare în timp ce joci”, potrivit lui Viorel Lupu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Jocurilor de noroc. “La început – explică el – câştigă şi apoi încep să piardă şi se înglodează în datorii. Apelează la cămătari, se simt ameninţaţi şi se izolează. De exemplu, adulţii ajung la divorţ sau chiar la închisoare”. Sau mai rău – se sinucid. Cum numărul de pariori este în creştere, mai ales în mediul online, la Bruxelles se vorbeşte deja despre programe de prevenire a dependenţei de acest fel. Foarte pe scurt, minorii nu se vor mai putea loga pe aceste site-uri, iar jucătorii care vor depăşi limita de timp de joc sau plafonul impus de bani, vor avea contul blocat şi vor fi trimişi la psiholog. Ca o paranteză, statisticile arată că avem de 5 ori mai mulţi adolescenţi bolnavi de această patimă decât nemţii, de exemplu. Comisia Europeană va impune şi sancţiuni pentru statele membre care nu respectă regulile. În altă ordine de idei, mesajul e unul foarte clar: jocurile de noroc sunt distracţie, nu o soluţie la problemele financiare.
Viciile românilor, în cifre
Jocurile de noroc scot anual aproximativ un milliard de euro din buzunarele românilor. ”Păcănelele” dețin 65% din piața jocurilor de noroc.
Evoluția pieței jocurilor de noroc (mil. euro)
2009
Jocuri de tip slot-machine 461 mil. euro
Pariuri în cotă fixă 99
Alte jocuri de noroc 253
Total 813
2010
Jocuri de tip slot-machine 384
Pariuri în cotă fixă 83
Alte jocuri de noroc 175
Total 642
2011
Jocuri de tip slot-machine 403
Pariuri în cotă fixă 95
Alte jocuri de noroc 144
Total 643
2012
Jocuri de tip slot-machine 422
Pariuri în cotă fixă 110
Alte jocuri de noroc 125
Total 657
Sursa: PwC România
