CCR a stabilit ce se întâmplă cu sesizarea ÎCCJ privind noua lege a pensiilor magistraților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut azi, 10 decembrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați și noul calcul al pensiei, potrivit News.ro.
Știrea inițială: ÎCCJ a transmis vineri un comunicat de presă în care anunță că a decis în unanimitate să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii înainte de promulgare. Sesizarea a fost făcută în data de 5 decembrie 2025, cu participarea a 102 judecători.
ÎCCJ consideră că legea încalcă Constituția din mai multe motive:
- Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu
- Încalcă independența justiției
- Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați
- Nu respectă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO
- Ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale
- Folosește termeni ambigui și neclari
Magistrații susțin că legea creează „discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional”.
În plus, ÎCCJ afirmă că legea „anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu”.
Proiectul de lege, asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în 2 decembrie, prevede următoarele modificări principale:
- Stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public de pensii
- Instituirea vârstei minime de pensionare de 49 ani până la 31 decembrie 2026
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani
- Introducerea condiției de 35 ani vechime totală în muncă
- Stabilirea cuantumului pensiei la 55% din baza de calcul
- Limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Proiectul a mai fost contestat anterior la CCR, care l-a declarat neconstituțional în 20 octombrie pentru nerespectarea termenului legal de emitere a avizului consultativ al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege. În același timp, Opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
ÎCCJ susține că „legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”.
Magistrații au publicat și o sinteză a sesizării trimise la CCR, detaliind argumentele lor împotriva legii.
ÎCCJ contestă și caracterul de urgență invocat de Guvern pentru acest proiect. Magistrații afirmă că invocarea condiționalităților din PNRR „a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.
De asemenea, ÎCCJ susține că Executivul nu a justificat necesitatea intervenției urgente din motive economice, „lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată”
ÎCCJ atrage atenția asupra efectelor concrete ale legii asupra magistraților actuali: „Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani”.
În opinia ÎCCJ, aceste modificări afectează principiul securității juridice, creând „modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală”.
