CCR motivează respingerea interzicerii amnistiei şi graţierii, pentru faptele de corupţie: Limitează puterea publică
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituţională a publicat, joi, motivarea respingerii proiectelor de revizuire a Constituţiei, depuse de Opoziţie şi Putere, în urma referendumului pe Justiţie organizat de preşedintele Klaus Iohannis.
Judecătorii constituţionali afirmă că interzicerea amnistiei şi graţierii privind faptele de corupţie limitează puterea publică.
"Curtea constată că, în esenţă, prin revizuirea constituţională preconizată se are în vedere eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea [colectivă/ individuală] pentru -fapte de corupţie-.Reglementarea analizată limitează puterea publică, astfel încât niciuna dintre autorităţile publice nu va dispune de atribuţia de a amnistia/ graţia -fapte de corupţie-”, transmite CCR.
CCR menţionează că puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului”.
"Acesta, prin natura sa, implică, pe de o parte, o dimensiune constitutivă, care vizează stabilirea/instituirea puterilor statului şi a autorităţilor publice fundamentale, şi, pe de altă parte, o dimensiune atributivă, care vizează conferirea şi definirea atribuţiilor/competenţelor autorităţilor publice antereferite. Aşadar, puterea publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune diviziunea funcţiilor între diferitele autorităţi publice, iar în privinţa celor de rang constituţional aceasta îşi are, în mod evident, temeiul direct şi originar în Constituţie. Prin urmare, Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional”, se mai arată în motivare.
Potrivit CCR, Constituţia poate dispune limitarea puterii publice, aşadar, a autorităţilor publice, în beneficiul cetăţeanului sau a unor valori de interes general pentru a evita abuzul de putere.
"De aceea, Constituţia este cea care consacră drepturi/ libertăţi fundamentale, dându-le o redactare normativă, şi, prin urmare, nu le poate afecta/ suprima, sens în care art.152 alin.(2) din Constituţie este neechivoc. Rezultă că protecţia constituţională a cetăţeanului este ascendentă, astfel că şi revizuirile constituţionale trebuie să acorde o protecţie din ce în ce mai sporită drepturilor şi libertăţilor fundamentale. (...) Totodată, Constituţia protejează interesul general realizând un just echilibru între acesta şi drepturile/ libertăţile fundamentale", se arată în motivarea Curţii Constituţionale, cu privire la respingerea iniţiativelor USR-PNL şi PSD de revizuire a Constituţiei.
"În cauza de faţă, ca efect al interdicţiei generale stabilite prin textul constituţional preconizat, este evident că două categorii de cetăţeni sunt tratate în mod diferit. Prima categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, nu poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, pe când cea de-a doua categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupţie, poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, precizează CCR.
O asemenea diferenţă de tratament nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, întrucât raţiunea amnistiei/ graţierii nu are în vedere, în mod principal, infracţiunea săvârşită, ci aspecte extrapenale, chiar extrajuridice, de umanitate, de oportunitate, de percepţie publică sau alte circumstanţe care justifică exercitarea acestei prerogative a statului, se mai menţionează în motivare.
