Diana Tuşa, preşedintele Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, a transmis duminică, 18 octombrie, că în prima jumătate a acestui an au fost identificate 430 de victime ale traficului de persoane, cu 32% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2025.
„În perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de victime de cetățenie UE înregistrat la nivelul Uniunii Europene: peste 12.000 de persoane. România rămâne predominant o țară de origine pentru victimele traficului de persoane. Pe de altă parte, România este și una dintre țările care luptă activ împotriva acestui fenomen. În 2023 și în 2024, România a deschis la Eurojust cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane. Sunt cele mai multe dosare de cooperare judiciară transnațională”, a scris deputata PSD pe Facebook.
Și a continuat: „În România au fost identificate 451 de victime în 2023, 610 în 2024 și 707 în 2025. În primele șase luni din 2026 au fost identificate deja 430 de victime, cu 32% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025”.
Tușa a adăugat că „am început să schimbăm concret felul în care statul răspunde”. „Prin Legea nr. 269/2024 am modificat legislația astfel încât determinarea unei persoane să înceapă sau să continue practicarea prostituției prin constrângere, inducere în eroare, abuz de autoritate sau profitând de vulnerabilitatea sa să fie sancționată în cadrul infracțiunii de trafic de persoane. În 2025, 565 dintre cele 707 victime identificate au fost victime ale exploatării sexuale, aproximativ 80% din total”, a explicat deputata PSD.
„Am făcut și pași pentru ca o victimă să nu mai fie singură în fața sistemului. Prin Legea nr. 272/2024, victimele traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave au acces la asistență juridică gratuită asigurată de stat. Nu vorbim despre avocații din oficiu, ci de cei aleși de victimă”, a mai afirmat Diana Tușa.
Totodată, prin Legea nr. 201/2026, promulgată pe 14 octombrie de președintele Nicușor Dan și intrată în vigoare, legea penală se referă și la abuzul sexual asupra copiilor.
„Codul penal vorbește acum despre „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, iar noua reglementare acoperă explicit inclusiv materialele generate cu inteligență artificială. Pentru producerea acestor materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare. Iar, dacă copilul a fost abuzat și fizic, nu doar online, pedeapsa crește și mai mult”, a punctat ea.
„Astăzi, de Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane, mesajul meu este simplu. Lupta împotriva traficului de persoane nu se termină când se votează o lege. Se termină când fiecare victimă găsește drumul spre siguranță și când fiecare copil poate crește liber, fără frică. Până atunci, nu renunțăm”, a conchis deputata PSD.