Un compas folosit de generații de elevi ascunde povestea uneia dintre cele mai importante companii industriale din Elveția. Totul a început în 1819, într-un mic atelier din orașul Aarau, unde Jakob Kern fabrica instrumente de desen. Afacerea a ajuns să aibă 1.300 de angajați și să producă inclusiv echipamente pentru NASA. În cele din urmă, gigantul elvețian a dispărut, însă celebrul compas Kern continuă să fie fabricat și astăzi, la 207 ani de la înființarea companiei, potrivit publicației Bilanz, parte a Grupului Ringier.
Cuprins:
Pentru mulți elevi din Elveția, compasul Kern a fost unul dintre obiectele obișnuite din ghiozdan. Era folosit la orele de geometrie pentru a desena cercuri, a măsura distanțe și a realiza construcții geometrice. În spatele acestui instrument aparent simplu se află însă istoria unei companii care a contribuit la dezvoltarea industriei elvețiene și a devenit cunoscută în întreaga lume pentru precizia produselor sale. Povestea începe în anul 1819, când Jakob Kern, un meșteșugar specializat în fabricarea compasurilor, și-a deschis un atelier în orașul Aarau.
La început, producea instrumente pentru desen tehnic și lucrări care necesitau măsurători precise. Afacerea s-a dezvoltat treptat și a devenit cunoscută sub numele Kern & Co. Compania nu s-a limitat însă la compasurile școlare. În paralel, a dezvoltat o activitate în domeniul mecanicii de precizie, realizând instrumente din ce în ce mai sofisticate pentru ingineri, topografi și specialiști în măsurători. Cele două direcții de producție au contribuit la transformarea unui atelier local într-o companie industrială de renume internațional.
Pe măsură ce Elveția se industrializa, instrumentele Kern au început să fie folosite în proiecte tot mai importante. Compania fabrica teodolite, aparate care permit măsurarea precisă a unghiurilor, precum și alte instrumente necesare pentru cartografierea terenurilor și construirea marilor lucrări de infrastructură. Produsele Kern au fost utilizate inclusiv în proiecte feroviare și la realizarea tunelurilor alpine.
„Tehnologia de măsurare Kern a fost folosită, de exemplu, la construirea tunelului Simplon și la cartografierea Elveției”, a explicat Laura Aellig, reprezentantă a Muzeului Orașului Aarau, într-o declarație pentru Aargauer Zeitung, citată de Bilanz.
Precizia instrumentelor a făcut ca firma să devină cunoscută și în afara Elveției. Produsele sale au ajuns pe piețele internaționale, fiind folosite atât în lucrări de construcții și topografie, cât și în domenii care necesitau instrumente optice de înaltă precizie. În timp, Kern și-a extins activitatea și către producția de obiective fotografice, echipamente optice și sisteme electronice de măsurare. Compania a cunoscut o perioadă de dezvoltare spectaculoasă în secolul XX. În 1963, numărul angajaților ajunsese la aproximativ 1.300, cel mai mare nivel din istoria firmei.
Una dintre cele mai surprinzătoare realizări ale companiei Kern a fost participarea la programul spațial american Apollo. În anii 1960, NASA a apelat la tehnologia optică dezvoltată de compania elvețiană pentru camerele de filmat folosite în misiunile spațiale. Kern avea deja experiență în producția de obiective pentru camerele Bolex, utilizate în cinematografie. În 1967, compania a primit o comandă pentru dezvoltarea unor obiective destinate camerelor de filmat de 16 milimetri folosite în programul Apollo, echipamente care au fost utilizate în misiunile Apollo 10-17, inclusiv în timpul primei aselenizări din 1969.
Obiectivele Kern au făcut parte din camerele cu care au fost filmate diferite etape ale misiunilor, inclusiv imagini din modulul lunar. Legătura cu NASA este documentată și de Muzeul Orașului Aarau, care păstrează obiecte și documente din istoria companiei. Astfel, firma care începuse cu fabricarea unor instrumente pentru desen tehnic a ajuns să contribuie la unele dintre cele mai importante misiuni spațiale ale secolului XX.
Succesul companiei nu a durat însă la nesfârșit. În a doua jumătate a secolului XX, industria instrumentelor de precizie a început să se schimbe rapid. Pe piață au apărut producători capabili să ofere aparate de calitate comparabilă, dar la prețuri mai mici. Unul dintre cele mai importante obstacole pentru Kern a fost concurența producătorilor japonezi, care comercializau instrumente tot mai performante și mai accesibile, în timp ce compania elvețiană întârzia modernizarea proceselor de fabricație și adaptarea la noile tehnologii.
„Kern a produs întotdeauna numai în Elveția, spre deosebire de Wild, care avea deja o fabrică în Singapore”, a explicat istoricul Dominik Sauerländer pentru sursa citată.
Această strategie a devenit tot mai dificil de susținut într-o industrie în care concurenții își reduceau costurile și își extindeau producția în alte țări, iar în anii 1980, dificultățile financiare s-au accentuat. Chiar dacă oamenii au fost dați afară și programul a fost redus, în 1987, Kern a înregistrat pierderi de aproximativ 15 milioane de franci elvețieni.
Schimbările decisive au început în 1987, când Kern a renunțat la fabricarea instrumentelor de desen în Elveția. Echipamentele de producție, utilajele, sculele și documentația tehnică au fost vândute unei companii italiene, Kronos, din localitatea Palosco, în apropiere de Bergamo, iar producția compasurilor a fost reluată în Italia în 1988, cu sprijinul lui Ernst Güdel, un specialist care coordonase timp îndelungat producția instrumentelor de desen la Kern.
În același an, restul companiei elvețiene a fost preluat de grupul Wild Leitz Holding, unul dintre principalii săi concurenți în domeniul instrumentelor de măsurare. La conducerea consiliului de administrație al grupului se afla atunci investitorul elvețian Thomas Schmidheiny. Ulterior, activitățile au fost reorganizate, iar compania din Aarau a ajuns să funcționeze sub numele Leica Aarau. În 1991, fabrica istorică din Aarau a fost închisă definitiv.
Se încheia astfel o istorie industrială începută în 1819, care durase peste 170 de ani. Totuși, închiderea companiei elvețiene nu a însemnat dispariția compasurilor care o făcuseră celebră.
La aproape patru decenii de la mutarea producției, compasurile Kern continuă să fie fabricate și comercializate de compania italiană de familie Kronos Compassi, care produce instrumente de desen și păstrează tradiția vechii firme elvețiene. Ele sunt vândute sub marca „Kern Swiss”, dar și sub denumirea „Kern Scola”.
Potrivit Bilanz, unele dintre compasurile fabricate astăzi în Italia sunt realizate inclusiv cu mașini originale aduse din vechea fabrică din Aarau. În timp ce vechea fabrică a devenit istorie, numele Kern continuă să apară pe compasurile folosite de elevi și de profesioniști.
Moștenirea industrială Kern nu a supraviețuit numai prin compasuri. O parte din tradiția sa în domeniul măsurătorilor și instrumentelor de precizie a continuat prin Leica Geosystems, specializată în tehnologii de măsurare și cartografiere și face parte, din 2005, din grupul suedez Hexagon.
Dar istoria companiei nu a fost uitată niciiodată în orașul în care a început totul. Muzeul Orașului Aarau păstrează o colecție dedicată Kern, alcătuită din peste 1.700 de exponate, printre care compasuri școlare, instrumente optice, teodolite, obiective pentru camere, aparate de măsurare și alte echipamente produse de companie. Colecția include și documente tehnice, planuri, materiale publicitare și instrumente care arată cum s-a schimbat tehnologia de-a lungul timpului.
O parte importantă a obiectelor a fost salvată datorită foștilor angajați, care au dorit ca moștenirea companiei să rămână în Aarau. Colecția a fost predată muzeului în 1988, iar din 2009 a devenit accesibilă publicului într-un spațiu special amenajat.