„Sfârșitul lumii” din 13 noiembrie 2026: de ce nu mai trebuie să ne temem de predicția cercetătorilor din 1960
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 13 noiembrie 2026, o veche predicție din 1960 a revistei „Science” anunța „sfârșitul lumii” din cauza suprapopulării. Cercetătorii susțineau în urmă cu 66 de ani că populația umană va crește exponențial, depășind capacitatea planetei de a o susține.
O teorie controversată
În 1960, „Science”, una dintre cele mai importante reviste științifice din lume, a publicat un articol cu titlul: „Ziua Judecății de Apoi: vineri, 13 noiembrie 2026 d.Hr.” (Doomsday: Friday, 13 November, A.D. 2026 n.r.), potrivit publicației The Conversation. Articolul prezicea că, la această dată, „populația umană se va apropia de infinit și se va autodistruge”.
Autorii, Heinz von Foerster, un profesor austriaco-american și expert în cibernetică, alături de doi studenți, Patricia M. Mora și Lawrence W. Amiot, au argumentat că populația umană nu doar că ar putea crește exponențial, dar chiar într-un ritm din ce în ce mai accelerat.
„Strănepoții noștri nu vor muri de foame. Vor fi striviți de suprapopulare”, scriau ei.
La momentul publicării, articolul a generat o dezbatere intensă, fiind subiect de articole în publicații precum Time și The New York Times. A fost chiar parodiat într-o serie de benzi desenate Pogo.
Cu toate acestea, cercetătorii au apărat cu tărie validitatea calculelor lor, chiar și în fața criticilor dure ale altor matematicieni și demografi, care au catalogat teoria drept „ridicolă” sau „absurdă”.
Potrivit autorilor, oamenii sunt o specie unică prin capacitatea lor de a comunica și de a colabora pentru a rezolva problemele. Ei au susținut că o densitate mai mare a populației ar putea duce la mai multe inovații și soluții, permițând o creștere a populației într-un ritm fără precedent. Această ipoteză a fost susținută de o analiză a 24 de estimări istorice ale populației globale, acoperind o perioadă de 2.000 de ani. Datele lor arătau că populația umană a depășit constant previziunile anterioare.
De ce lucrurile nu s-au întâmplat așa?
Deși previziunile păreau corecte pentru câteva decenii, ele au început să se abată de la realitate în 1993, când creșterea globală a populației a început să încetinească. Potrivit The Conversation, acest declin a fost influențat de eforturile internaționale de reducere a ratei natalității – exact ceea ce von Foerster și colegii săi recomandaseră în articolul lor.
Astăzi, rata globală a natalității este mai mică de jumătate față de cea din 1960.
Într-adevăr, printr-un titlu provocator și o concluzie spectaculoasă, dar susținută de calcule riguroase, articolul din 1960 a reușit să rămână relevant timp de decenii.
În ciuda erorilor, „ecuația apocalipsei” a fost citată în repetate rânduri în manualele de genetică, ecologie și demografie între anii `60 și `80. În mod surprinzător, ipoteza a fost folosită chiar și în dezbateri politice.
Deși data de 13 noiembrie 2026 se apropie, temerile legate de o „apocalipsă demografică” par de domeniul ficțiunii.
