Un silvicultor polonez a găsit în munții Himalaya una dintre cele mai scumpe și neobișnuite ciuperci din lume. Crește din corpul unei omizi, este folosită de secole în medicina tradițională asiatică și poate costa peste 100.000 de dolari kilogramul. Piotr Grześ a descoperit un exemplar sălbatic în Nepal, iar bucuria lui a fost atât de mare, încât și-a anunțat imediat urmăritorii de pe Facebook, potrivit TVP World.
Cuprins:
Piotr Grześ este silvicultor și specialist în identificarea ciupercilor. Lucrează la Direcția Regională a Pădurilor de Stat din Poznań, Polonia, iar pagina sa de Facebook le arată urmăritorilor săi speciile neobișnuite pe care le descoperă. În timpul unei expediții personale în Nepal, la poalele munților Gangapurna și Annapurna, bărbatul a avut parte de una dintre cele mai importante descoperiri ale sale. A găsit un exemplar sălbatic de Ophiocordyceps sinensis, cunoscut sub numele de yarsagumba, „ciuperca omidă” sau „Viagra din Himalaya”.
„Am reușit! Am găsit-o!”, a scris polonezul pe Facebook.
Pentru cineva care își petrece timpul căutând și studiind ciuperci, descoperirea unui asemenea exemplar în mediul natural este un eveniment deosebit.
„Țin în mâini visul suprem al unui pasionat de ciuperci”, le-a transmis Piotr Grześ urmăritorilor săi.
Descoperirea sa a fost confirmată și prezentată public de Administrația Pădurilor de Stat din Polonia, într-un comunicat publicat pe 14 octombrie 2026. Instituția a descris ciuperca drept unul dintre cele mai căutate organisme din această categorie și a explicat că găsirea ei în natură reprezintă împlinirea unei dorințe vechi a silvicultorului polonez.
La prima vedere, yarsagumba nu seamănă cu o ciupercă obișnuită. Nu are pălăria pe care o întâlnim la hribi sau gălbiori, ci o structură subțire, care iese din pământ. Partea cu adevărat neobișnuită se află însă dedesubt. Ciuperca se dezvoltă în corpul larvelor unor molii care trăiesc în solul pajiștilor alpine, la altitudini foarte mari. Procesul începe atunci când sporii ciupercii infectează o larvă aflată sub pământ. Parazitul se dezvoltă treptat în corpul acesteia, folosindu-i țesuturile pentru a se hrăni. În cele din urmă, larva moare, iar corpul ei este colonizat de ciupercă.
În sezonul următor, din regiunea capului larvei apare o structură fungică alungită, care crește către suprafața solului. De aici vine și denumirea tibetană yarsagumba, tradusă prin „iarbă vara, vierme iarna”. Piotr Grześ a descris organismul drept un prădător, însă explicația biologică exactă este că Ophiocordyceps sinensis este o ciupercă parazită. Această relație neobișnuită dintre ciupercă și insectă o face una dintre cele mai cunoscute specii parazite din lume.
Yarsagumba nu poate fi găsită în orice pădure. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), specia trăiește în pajiștile alpine din Himalaya și de pe Platoul Tibetan, la altitudini cuprinse în general între 3.000 și 5.000 de metri. Este întâlnită în Nepal, Bhutan, nordul Indiei și în anumite regiuni ale Chinei, inclusiv Tibet. Aceste zone sunt greu accesibile, iar condițiile meteorologice pot fi dificile.
Culegătorii trebuie să străbată pajiști montane întinse și să examineze cu atenție solul pentru a observa micile structuri ale ciupercii care ies deasupra pământului. Uneori, oamenii caută ore întregi, aplecați sau în genunchi, pentru a descoperi doar câteva exemplare. Recoltarea se face manual, iar organismul este extras cu grijă, pentru a păstra atât partea fungică, cât și corpul larvei din care aceasta s-a dezvoltat. Raritatea, dificultatea recoltării și cererea mare de pe piața asiatică explică prețurile spectaculoase.
Yarsagumba este cunoscută și sub denumirea de „aurul tibetan”, datorită valorii sale comerciale. Potrivit TVP World, exemplarele sălbatice de cea mai bună calitate au fost comercializate în China la prețuri care depășesc 100.000 de dolari kilogramul. Nu toate exemplarele au însă această valoare. Prețul diferă în funcție de calitate, dimensiune, proveniență și piața pe care sunt vândute.
Mai mult, culegătorii din Nepal primesc numai o parte din prețul final, restul revenind intermediarilor și comercianților. Pentru mii de familii din regiunile montane, recoltarea acestei ciuperci reprezintă o sursă importantă de venit. În anumite comunități, banii obținuți în sezonul de cules pot reprezenta o parte semnificativă din veniturile anuale ale gospodăriei.
Un studiu publicat în revista Journal of Ethnopharmacology arată că cererea din China și producția naturală limitată au dus la creșterea considerabilă a valorii acestei resurse. Cu toate acestea, prețul mare nu înseamnă că fiecare persoană care găsește o asemenea ciupercă se îmbogățește.
Ciuperca este folosită de multă vreme în medicina tradițională chineză și tibetană. Acolo este apreciată ca tonic, fiind asociată cu îmbunătățirea rezistenței fizice, combaterea oboselii și stimularea apetitului sexual. Tocmai reputația de afrodiziac i-a adus porecla „Viagra din Himalaya”. Denumirea este însă una populară și nu înseamnă că efectele sale sunt comparabile cu cele ale medicamentului Viagra.
Cercetările științifice privind beneficiile acestei specii sunt încă limitate. O parte importantă a studiilor a fost realizată în laborator sau pe animale, iar rezultatele nu demonstrează automat că produsele obținute din ciupercă au aceleași efecte asupra oamenilor. De asemenea, multe suplimente care conțin extracte din ciuperci din grupul Cordyceps sunt fabricate din alte specii, cultivate în condiții controlate, și nu din exemplare sălbatice de yarsagumba.
Faima internațională a yarsagumba a crescut puternic în 1993, când o echipă de atletism din China a stabilit mai multe recorduri mondiale. Antrenorul sportivelor a susținut atunci că performanțele se datorau, în parte, unui tonic preparat din ciuperci, combinat cu sânge de broască țestoasă, iar declarațiile au stârnit un interes uriaș pentru proprietățile atribuite ciupercii.
Ulterior, echipa a fost implicată în controverse și acuzații de dopaj, însă acestea nu demonstrează că yarsagumba a fost responsabilă pentru performanțele sportive. Nici până astăzi nu există dovezi clinice solide care să confirme toate beneficiile atribuite acestei ciuperci în medicina tradițională. Cu toate acestea, interesul pentru ea a continuat să crească, în special pe piețele asiatice.
Prețurile foarte mari au și un efect negativ. Tot mai mulți oameni caută yarsagumba, iar recoltarea excesivă pune presiune pe populațiile sălbatice. În 2020, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a inclus specia în categoria „vulnerabilă”. Evaluarea a luat în calcul un declin estimat de peste 30% în decurs de aproximativ 15 ani, iar principala amenințare este recoltarea intensă, însă degradarea habitatelor și schimbările climatice reprezintă alte probleme importante.
Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences a arătat că încălzirea climatică poate afecta condițiile de care ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Specia este adaptată unui mediu rece, de mare altitudine, iar schimbarea temperaturilor poate reduce suprafețele potrivite pentru dezvoltarea sa. Cercetătorii avertizează că scăderea populației ar putea afecta atât biodiversitatea regiunii, cât și veniturile familiilor care depind de recoltarea ciupercii.
Expediția din Nepal i-a adus lui Piotr Grześ încă o descoperire. În zona Yak Kharka, la o altitudine de peste 4.000 de metri, polonezul a găsit o ciupercă minusculă care creștea pe coarnele unui craniu identificat de el ca aparținând unei oi albastre, ce utilizează keratina, proteina care se găsește în coarne, copite, păr și unghii. Deși descoperirea nu are aceeași valoare comercială precum yarsagumba, pentru pasionatul polonez a fost la fel de interesantă.
„Bucuria este de nedescris!”, a scris el despre această nouă descoperire.
Reacțiile urmăritorilor săi au fost entuziaste. Unii l-au felicitat pentru pasiunea sa, iar alții au remarcat cât de puțin cunoscute sunt încă multe dintre formele de viață existente în natură.
Piotr Grześ este silvicultor și specialist certificat în identificarea ciupercilor, angajat al Direcției Regionale a Pădurilor de Stat din Poznań. De ani întregi, bărbatul își folosește experiența pentru a prezenta publicului specii rare și pentru a explica rolul ciupercilor în natură.