Ce-am pierdut și ce-am câștigat după an de muncă în pandemie. Psihoterapeut: „Aproape 6 din 10 români spun că au găsit o nouă apreciere pentru viață”

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă, arată un studiu* pe 500 de oameni, despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români, realizat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT).

80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi: 

• o deteriorare a rutinei legate de mișcare (54%);
• oboseală (41%);
• anxietate (38%);
• iritabilitate (36%);
• dificultăți de somn (35%); 
• deteriorarea rutinei legate de masă (30%). 

În plus, volumul de muncă a crescut față de perioada dinainte de pandemie pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani (54%).

„Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea. Ce putem face însă pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor?”, spune psihoterapeuta Ana-Maria Năstase, membră a ISTT, și coordonator al cercetării „Fii bine cu tine”.

• să fim în mod intenționat mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune;
• să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru – adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva;
• să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui; 
• să restabilim echilibrul între noi și celălalt, dacă vedem că discuția s-a blocat, a deviat și să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut între noi.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Comunicarea a devenit formală într-o măsură mai mare, discuțiile informale de la birou, prânz, cafea au dispărut. Asta ne-a făcut să realizăm câte lucruri se petreceau și se rezolvau ca „de la sine” doar pentru că eram acolo.

Pentru că suntem ființe sociale, avem nevoie de relații, de interacțiuni sociale, facem schimburi de informații cu ceilalți. Or, în lucrul de acasă, exclusiv online au dispărut complet spontaneitatea și partea social-informală a relaționării cu colegii, cu care petreceam înainte de pandemie cam o treime din ziua noastră, de luni până vineri.

Psihoterapeuta Ana-Maria Năstase:

Empatia într-o videoconferință

Psihoterapeuta explică faptul că empatia este o resursă la care merită să apelăm în mod intenționat acum, pentru a stabili o mai bună comunicare, o mai bună conexiune cu colegii noștri, compensând din limitările comunicării exclusiv prin mijloace online. Pentru a ne exersa această calitate este suficient să facem exercițiul de a ne pune în locul celuilalt, din când în când.

E important să rămânem în contact cu noi înșine, nevoile noastre, emoțiile, obiectivele legate de discuția cu cineva – în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui, ascultă, nu ascultă, se închide în el sau e receptiv, are sens să continui sau nu?

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În discuțiile online, ca și în cele offline, e important să restabilim echilibrul dintre noi și celălalt dacă vedem că discuția a derapat, că schimburile dintre noi nu se realizează bine, fluid, să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut. Iar asta se întâmplă când suntem prezenți și atenți, explică psihoterapeuta. 

Ritualuri pentru creier

În același timp, creierul are nevoie de ritualuri. Pe unii îi poate ajuta, înainte de a se conecta la munca online, să se îmbrace ca și cum ar ieși din casă și ar merge fizic la job. Pentru alții, încheierea programului poate fi marcată cu o plimbare în jurul blocului, de pildă.

Jurnalul celor trei vieți

În ceea ce privește compartimentarea timpului, mai întâi putem identifica în câte părți se împarte aceasta și care este echilibrul celor trei vieți ale noastre – profesională, de familie, personală. Iar asta e o provocare continuă pentru fiecare dintre noi, fie că e pandemie, fie că nu, explică Ana-Maria Năstase.

O idee pentru a vedea cum arată acest echilibru este să ne facem un mic jurnal, să ne dăm seama ce activități am făcut de când ne-am trezit și până ne-am culcat. 

Le-am făcut singuri, pentru noi? Le-am făcut din rol de parteneri/părinte? Le-am făcut din rol profesional? Atunci o să vedem cam cum se așază lucrurile. Cât dăm fiecăreia dintre cele trei?

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Răspunzând la aceste întrebări, vedem cum putem restabili un pic ordinea. „Pe noi ne ajută să fim așa, ca un miriapod, cu mai multe picioare. Să avem un picior în viața de familie, unul în viața profesională, unul cu prietenii, unul noi cu noi înșine, să nu ne bazăm doar pe o singură zonă”.

Terapie cu prietenii

„Poate că la un moment dat merită să ne punem atenția pe noi și doar să trăim emoția care e de trăit. Emoțiile se topesc, ard ca niște lumânări, dacă le lăsăm să fie. O modalitate de a le topi este și să discutăm cu cineva despre ele. Se zice despre prieteni că facem igenizare psihică cu ei”, mai recomandă psihoterapeuta.

Factorii de protecție

De fiecare dată când traversăm o perioadă dificilă există și varianta în care „primim ceva bun înapoi”. Care a fost acest „bun”? este o altă întrebare abordată în cadrul cercetării „Fii bine cu tine”.

Aproape 6 din 10 români spun că au găsit o nouă apreciere pentru viață și pentru ceea ce au. Procentul în rândul grupei de vârsta de 46-65 de ani este mare, ajunge la aproape 70%. Știm, din cercetările în psihologie, că există anumite lucruri care, dacă sunt prezente și suficiente de bune în viața unui om, ele au un factor de protecție, explică Ana-Maria Năstase. 

Pe scurt, printre lucrurile care ne ajută, se numără: 

• dacă avem măcar o relație bună cu altă persoană;
• dacă avem un loc de muncă, o activitate profesională care să ne acopere din nevoile noastre de a fi productiv, de a învăța și exersa abilități, de a construi o parte din identitate;
• dacă avem încredere în propriile forțe și capacități de a ne descurca cu experiențele dificile;
• o practică religioasă sau spirituală;
• încrederea în comunitatea și societatea din care facem parte.

Viitorul e aici

Planurile întotdeauna pot să cadă, doar că acum suntem noi foarte conștienți de asta, explică Ana-Maria Năstase.

Asta ne face să planificăm mai atent sau să planificăm și pentru necunoscut într-o măsură mai mare decât o făceam până acum. Cum facem planuri? Fiind bine ancorați în realitate, analizând riscurile și beneficiile și căutând să înțelegem și nevoia din spatele alegerilor: ce ne mână pe noi să facem asta? De ce e important să fac asta acum? 

*Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie 2021.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro