Ce au descoperit arheologii în capsula timpului din fundația unui colegiu din Târgu Mureș

Șapte arheologi și muzeografi participau în iunie 2021, alături de zece muncitori, la săpăturile arheologice de la Colegiul Reformat din Târgu Mureș. Liceul, monument istoric, a fost reabilitat și, cum cere legea, arheologii au supravegheat lucrările de șantier, care au durat cam o lună. Eparhia Reformată din Ardeal le-a asigurat specialiștilor munca necalificată, așa că ei n-au mai luat lopata în mână, ci s-au axat pe documentare. 

Atunci, au descoperit în fundația liceului o „capsulă a timpului”, din 1908, un mic sarcofag din calcar de Viștea (localitate lângă Cluj), decorat cu elemente florale specifice stilului Art Nouveau, utilizat și în arhitectura din Imperiul Austro-Ungar, din care făcea parte la acea vreme și Transilvania. Sub capacul acestei pietre de temelie au găsit un cilindru metalic, iar înăuntru, planul clădirii școlii, ziare în limba maghiară și monede de la începutul secolului XX.

Arheologii și muzeografii au deschis în toamnă, în prezența publicului larg, piatra de temelie, live pe Facebook, având în vedere contextul pandemic, ca să vadă și ceilalți rezultatele activității lor. „Ce scoatem dintr-o săpătură arheologică nu e al nostru, este al comunității, e patrimoniul țării, indiferent de etnie”, spune responsabil de șantier, arheologul Csók Zsolt. „Toate aceste vestigii pe care le scoatem la suprafață generează, dacă suntem deștepți, venituri prin turism și valorificare”. 

Un conflict îngropat

Comuniștii au închis Colegiul Reformat – cum îi spun mulți și astăzi – în 1948, însă clădirile sale găzduiesc acum Liceul Teoretic Bolyai Farkas, cu predare în maghiară, și Liceul Vocațional Reformat. 

În prezent, liceul e înconjurat de cafenele și restaurante, dar a rămas la fel de aproape de Biserica Reformată. În orașul cu 140.000 de locuitori, clădirile trecutului și ale prezentului își dau zilnic mâna în înghesuitul centru istoric de la poalele dealului Cornești. Așa cum încearcă să facă și cei mai mulți locuitori – 49% sunt români și aproape 43% maghiari, potrivit recensământului din 2011. În ce privește confesiunea, ortodocșii, în proporție de 45%, sunt urmați de reformați, peste 27%. 

De ce e o descoperire importantă 

Arheologul Csók Zsolt a fost singurul specialist implicat în cercetări de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituție care colaborează des cu Muzeul Județean Mureș. Pe lângă acesta, au mai ieșit, în vară, pe terenul liceului trei angajați ai muzeului din Târgu Mureș și trei studenți clujeni. Au avut în general vreme bună pe șantier, așa că și-au folosit în tihnă ustensilele: șpaclul, hârtia milimetrică și stația topografică. 

„Scopul nostru este să documentăm cât mai bine și mai amănunțit fiecare context arheologic”, spune Csók Zsolt, coordonatorul săpăturilor arheologice și consilier în Cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor. El și ceilalți arheologii caută, așadar, mărturii despre activitatea oamenilor desfășurată cu secole în urmă. 

Povestea Colegiului Reformat, de exemplu, se întinde pe sute de ani. Dacă vrei să o cercetezi, e necesar să te întorci în 1557, când s-a deschis prima școală din apropierea Bisericii Reformate din Târgu Mureș. Instituția a devenit colegiu și s-a extins în secolul al XVIII-lea, după ce i-a primit pe elevii și profesorii din localitatea Sárospatak, acum în Ungaria, în contextul conflictelor religioase din acea perioadă.

Când se ivește un prilej precum reabilitarea unei astfel de instituții publice, arheologii scot la lumină ce s-a întâmplat mai de mult, în acest caz, în istoria orașului Târgu Mureș și, implicit, a României. 

„Nu am fost de acord să fie scoasă de acolo”

Când au dat peste cutia din calcar, colegii de pe teren au sunat-o pe Erika Oniga, muzeograf la Muzeul Județean Mureș, și au întrebat-o ce ar putea să fie. Aceasta le-a confirmat că e piatra de temelie. 

„Nu am fost de acord să fie scoasă de acolo, pentru că piatra de temelie este, într-un fel, sufletul clădirii”, explică Erika Oniga. „Dar e bine că s-a descoperit, pentru că așa vedem cum arată un astfel de obiect”. 

Colegii știau că ea ar putea cunoaște detalii, căci și-a scris disertația în 2010 chiar despre istoria construirii Colegiului Reformat. La o arhivă din oraș a găsit suficiente materiale, a citit, de pildă, procesele verbale ale profesorilor în legătură cu noile clădiri, construite după planurile arhitectului Baumgarten Sándor din Budapesta.

Moneda lipsă 

Conducerea colegiului a prezentat în maghiară evenimentul așezării pietrei de temelie din septembrie 1908 și a descris-o: avea lungimea de 1 metru și înălțimea de 60 de centimetri. A menționat, de asemenea, cilindrul din metal și un pergament, adică documentul de temelie care includea și un desen al noii clădiri principale. Schița îi aparține unui profesor de desen, iar textul, conducerii. 

În acel cilindru au mai încăput 11 ziare de epocă, tot în maghiară, apărute în Târgu Mureș și în Budapesta, spune Erika Oniga, care precizează că încă nu a citit din articole.

„În procesul verbal scriau că au pus și zece monede care nu fuseseră în circulație, dar am găsit numai nouă”, continuă aceasta. Motivul rămâne un mister. Potrivit documentelor, monedele ar fi din aur, argint și nichel, însă restauratorul muzeului din Mureș va da verdictul abia după curățarea pieselor. 

Timpul abia a trecut peste obiecte. Cu excepția monedelor, care au o nuanță spre albastru, Oniga nu crede că celelalte vor avea nevoie de restaurare. 

Continuarea, pe Școala 9

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro