Ce conține cu adevărat parizerul. Este o pastă din resturi asezonată cu E-uri. Opinia specialiștilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ce conține cu adevărat parizerul știu puțini dintre consumatori. Mezelul este un produs foarte popular la noi, dar compoziția acestuia nu mai are nici un fel de legătură ingredientele folosite la momentul lansării sale pe piață, adică undeva acum 30-40 de ani. Regulamentele și obligațiile producătorilor s-au schimbat de mai multe ori după Revoluție iar acum aceștia sunt obligați să se ralieze prevederilor europene. Legislația este încă ambiguă, astfel că producătorii de mezeluri rareori pun pe etichetă compoziția, într-un mod unitar și într-un mod în care consumatorii să înțeleagă ceva. Produsul de bază în compoziția parizerului este CSM (Carnea separată mecanic). Ce înseamnă însă aceasta și care e proporția acestuia în mezel?
Cuprins:
Consumatorul român n-are nicio sansă să afle ce conține parizerul, se arată într-o amplă analiză ziare.com. Foarte pe scurt, produsul pe care îl crede din carne de porc ori de pasăre, nutritiv, nu este decât o pastă din resturi de carne, piele, nervi și oase, căreia i s-au adăugat până la zece aditivi chimici.
Ce însemna parizerul înainte de 1989
Cuvântul "parizer" înseamnă, potrivit DEX Online, fie "sortiment de mezel proaspăt preparat din carne tocată de vită (mai ales plămâni) și din slănină tocată, afumate la cald și apoi fierte", fie "varietate de salam gros făcut din carne tocată foarte mărunt și fiartă".
Ambele definiții au fost formulate, cel mai probabil, cu zeci de ani în urmă. Între timp, lucrurile s-au schimbat în rău, așa că astăzi oricine poate face parizer nu doar din carne și organe de vită, ci și dintr-o pastă de resturi animale, amestecată cu slănină și cu aditivi al căror consum ne-ar putea îmbolnăvi grav, în timp.
ANPC nu poate interpreta clar legea
Insă producătorii au obligația să treacă pe etichetă proporțiile tuturor ingredintelor parizerului? Autoritatea Natională de Protecție a Consumatorilor (ANPC) a răspuns nici că au, nici că n-au, indicând articolele de lege care reglementează etichetarea. Problema este insă una de interpretare a legii, arată ziare.com.
Teoretic, potrivit legislației, producătorii ar trebui să scrie pe etichetă, spre exemplu, câtă slănină, câtă piele de pui și câtă soia conține parizerul. Rafturile magazinelor sunt pline insă de batoane de parizer sărăcăcios etichetate, despre care consumatorul nu poate afla informații esențiale.
Spre exemplu, în cazul unui sortiment de parizer, ingredientul principal-care reprezintă, însă, doar 30% din compoziția totală a parizerului-este carnea de pasăre "separată mecanic" (CSM) . Ce este, de fapt, acest ingredient? Producătorul n-a mai menționat, lăsându-l pe consumator să se gândească, dacă poftește, la niște pulpe de pui de pe care carnea a fost desprinsă cu ajutorul unor mașini. Ei bine, nu asta înseamnă, de fapt, CSM.
Ingredientul, numit adesea și carne "dezosata mecanic", este potrivit InfoCons, doar "o pastă care include oase, măduvă osoasă, piele, nervi, vase de sânge și resturi de carne rămase pe oase (...) un amestec de mușchi și alte țesuturi care nu sunt în general considerate carne".
Ce spune UE
Potrivit Regulamentului CE nr. 853/2004, această carne separată mecanic este "produsul obținut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite de carne după dezosare sau de pe carcasele de păsări, prin mijloace mecanice care determină distrugerea sau modificarea structurii fibroase a mușchilor", arată ANPC.
O parte dintre producători au ales să facă parizer aproape fără CSM, pe care au ajuns, însă, să-l înlocuiască nu cu carne adevărată, ci cu slănină, cu piele de pui și cu diverși aditivi.
În consecință, am găsit la raft un baton de parizer care conținea doar 14% CSM. E și greu să îți imaginezi ce conține produsul, de vreme ce ingredientul principal reprezintă atât de puțin din compoziția totală.
Opinia specialistului: CSM, produs inferior
Lămuriri vin de la Asociația Pro Consumatori (APC), instituție non-guvernamentală care a publicat un amplu material documentar care prezintă amănunțit modurile în care se obține CSM.
Potrivit specialistului citat de asociație, prof. univ. dr. Ion Schileru, acest tip de ingredient "este considerat un produs inferior din punct de vedere social în lista de alimente a consumatorului contemporan. Producătorii de carne includ CSM la ultima categorie în ofertele lor, în general la grupul 'Produse carne-uz industrial'. Dar și din punct de vedere proteinic și nutritiv sunt diferențe defavorabile între CSM și carne, mai ales atunci când consumul de produse cu CSM tinde să se permanentizeze în dietă".
Sursa foto: ziare.com
Unei bolnave de cancer la sân i s-au dat 3 luni de trăit, dar după 2 ani, s-a vindecat complet. Tratamentul revoluţionar care a salvat-o
