Ce generali de poliție, SRI și magistrați a iertat în alt dosar de abuz sexual de minori procurorul DIICOT căruia i se cere demisia după achitările din dosarul Țăndărei!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O serie de organizații neguvernamentale solicită demisia sau excluderea din magistratură a procurorului care a investigat cazul de trafic de minori Țăndărei, după ce instanța a respins probatoriul și i-a găsit nevinovați pe toți cei acuzați că au exploatat copii pe care i-au trimis la cerșit în toată Europa.
- Numele procurorului care conduce biroul de trafic de persoane din DIICOT, și care a coordonat și s-a ocupat personal de cazul Țăndărei (alături de o colegă), este Olga Vrânceanu, același procuror care a clasat, fără să caute probe, complicitatea a cel puțin 10 ofițeri români la o rețea chineză de trafic de minore.
120de condamnați definitiv au existat în Anglia în urma cazului Țăndărei
25de inculpați au fost găsiți nevinovați în România în cazul Țăndărei
În primăvara lui 2018, la întrebările insistente ale presei, DIICOT și Parchetul General au secretizat numele unui procuror, după ce procurorul general Augustin Lazăr recunoștea opinei publice că acesta a clasat ”fără administrarea altor probe” cercetarea penală a 10 ofițeri români recunoscuți de minorele abuzate în cazul ”Shanghai”.
În decembrie 2019, conform unei știri news.ro, mai multe organizații neguvernamentale cer demisia sau demiterea procurorului care s-a ocupat de un alt caz de trafic de minori, cel de la Țăndărei, după ce probele au fost socotite insuficiente de către două instanțe succesive.
Cele două cazuri au câteva elemente în comun.
- Procurorul care a coordonat cercetările în ambele cazuri este același.
- Victimele sunt zeci sau sute de minori exploatați, care, în ambele dosare, proveneau din zone sărace. În cazul Shanghai, fetele erau aduse din familii nevoiașe din Maramureș, în cazul Țăndărei, copiii proveneau din comunitățile defavorizate ale județului Ialomița.
- Rețelele de criminalitate care abuzau copii erau extrem de bine organizate. În cazul Shanghai, rețeaua era condusă de mafioți chinezi care făceau și trafic transfrontalier de compatrioți chinezi spre Europa. În cazul Țăndărei, rețeaua era formată din interlopi români cu experiență, predominant romi, care exploatau copiii fără posibilități din propria etnie traficându-i peste graniță în mai multe țări europene.
- Ambele dosare au fost construite în timp, cu muncă muncă și costuri ridicate, prin cooperarea mai multor instituții, din țară și din străinătate, care au realizat monitorizări, interceptări, filmări și au infiltraat oameni sub acoperire. În cazul Shanghai, DIICOT a cooperat cu SRI și MAI. În cazul Țăndărei, s-a adăugat și poliția din Marea Britanie.
- Ambele rețele erau protejate de funcționari ai statului român, fără de care cele două afaceri de carne vie nu puteau să se deruleze, la asemenea dimensiuni și atâta timp.
În ambele cazuri, coordonate de același procuror, nici un oficial român care i-a sprijinit pe traficanți n-a fost trimis de către DIICOT în fața instanței.
Un procuror cu numele la secret
Primul caz a fost cel de la restaurantul Shanghai, din Sectorul 3, București. În 2004, a fost destructurat un grup de criminalitate organizată, condus de chinezi, care obliga fetele să se culce cu clienți străini și români. Clienții erau filmați și, ulterior, șantajați. Multe dintre fete erau minore și erau sechestrate într-un apartament cu gratii la fereastră.
Fetele erau obligate să facă sex și când erau însărcinate și erau bătute dacă protestau. Procurorul de caz DIICOT i-a trimis în judecată pe doi dintre chinezi, care însă au scăpat cu pedepse mici și au rămas în continuare în România.
Investigatorii au aflat că rețeaua de mafioți chinezi este sprijinită de un mare număr de ofițeri de poliție, Gardă Financiară și magistrați. În rechizitoriu, procurorul anunța că va disjunge cauza pentru a cerceta faptele acestor ofițeri români care i-au sprijinit pe mafioți și care fuseseră descoperiți chiar de colegii lor din SRI și poliție și unii recunoscuți chiar de către fete!
Inculpații au inițiat un grup de criminalitate organizată, șeful acestuia, Zhang Jian Jun, având posibilități financiare, precum și sprijin din partea unor funcționari ai unor autorități publice (cu titlu de exemplu, ofițeri de poliție Miclea Gheorghe, Predoiu Gabriel…) Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală și pentru cauze cu Minori și Familie, Recurs la Dosarul 18209/3/2006:
Cum s-a mușamalizat cazul a ieșit la iveală doar după dezvăluirile echipei de investigații jurnalistice Libertatea & GSP. În ianuarie 2018, s-a aflat că nici unul dintre cei 10 ofițeri monitorizați recunoscuți de către fetele minore obligate să facă sex nu au fost deferiți justiției.
Întrebat ce s-a întâmplat, Parchetul General, condus în 2018 de către Augustin Lazăr, a recunoscut că dosarul complicilor chinezilor a fost clasat după patru ani, în 2009, fără să se caute nici o probă, dar că nu se mai poate face nimic pentru că ”a intervenit prescripția răspunderii penale”!
În concret, din examinarea actelor aflate la dosar a rezultat că nu s-au administrat alte probe în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt, în raport cu persoanele și infracțiunile pentru care s-a dispus disjungerea cauzei. Totodată, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale în raport cu faptele cercetate, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispozițiile art.335 Cod procedură penală. Comunicat Parchetul General:
Când jurnaliștii au solicitat numele procurorului care a făcut acest lucru, atât DIICOT, cât și Parchetul General au refuzat să-l facă public. Ziarul a aflat, din surse judiciare și din discuțiile cu oameni implicați în caz, că numele celui care a clasat cazul ofițerilor protectori a fost procurorul Olga Vrânceanu, chiar magistratul care ceruse urmărirea ofițerilor în rechizitoriu! În momentul clasării, mai multe nume importante din structurile de forță ale statului român au scăpat necercetate.
Derularea evenimentelor din cazul Shanghai a fost o surpriză chiar și pentru oamenii din DIICOT, mai mulți colegi ai procurorului Olga Vrânceanu descriind-o pentru ziar drept ”un specialist bun, dedicat și care și-a făcut din profesie o viață”.
Printre cei fișați chiar de către propriii colegi, sub coordonarea DIICOT, s-au numărat Gabriel Predoiu, ofițer SRI și fratele fostului șef SIE Silviu Predoiu, și generalii Alexandru Bureșin, din SRI, și Bujor Florescu, din Poliție.
Imediat după cazul ”Shanghai”, început în 2004, Olga Vrânceanu, cea care îi trimisese pe cei doi chinezi în judecată și clasase cazul ofițerilor români, a fost avansată șef de birou la DIICOT. Din această calitate, împreună cu procurorul Steluța Stănoiu, s-a ocupat de cazul Țăndărei, început în 2008.
O acțiune comună a poliției din România și Anglia
Rețeaua din Țăndărei exploata copii, pe care-i trimitea la cerșit, în timp ce, după mărturia unui ofițer englez, polițiștii ron localitățile vizate își sporeau averile.
Pe 8 aprilie 2010, au avut loc zeci de percheziții, în Anglia și în România. 26 de ofițeri englezi și doi analiști Europol au participat la acțiunile din România, invitați de colegii lor români. Dosarul s-a numit „Europa” în cele patru țări europene și „Golf” în UK și în România.
Prin amploarea tragediei umane, cazul a intrat în istoria Interpol, care vorbește despre „Academia de Trafic Țăndărei”, pentru că, pur și simplu, copiii au fost educați cum să facă bani, iar sumele lor au fost calculate după un business plan!
În România însă, dosarul Țăndărei s-a transformat într-o traumă publică. Cazul a suferit prima înfrîngere la începutul acestui an. În februarie 2019, prima instanță i-a achitat pe cei 25 de inculpați.
Acum câteva zile, a venit și lovitura finală. Luni, 23 decembrie, Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât luni achitarea definitivă a celor 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei.
Mai multe organizații neguvernamentale au cerut, în Ajunul Crăciunului, demisia sau demiterea procurorului care s-a ocupat de cazul Țăndărei. Decizia instanței a fost luată pentru că în cea mai mare parte a cazurilor a intervenit prescripţia. Ca și în cazul ”Shanghai”.
