Ce include programul de guvernare al lui Eugen Tomac, făcut în 9 zile și care va fi depus în Parlament

Reforma administrativ-teritorială, una dintre marile mize ale următorilor ani

România, singura țară din Uniunea Europeană care nu a implementat o reformă administrativ-teritorială modernă, se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește structura sa administrativă. Cu peste 3.000 de unități administrative, dintre care multe nu dispun de resurse suficiente pentru a oferi servicii publice de bază, reforma este văzută ca o prioritate esențială pentru dezvoltarea durabilă.

Specialiștii subliniază că reorganizarea teritorială, prin crearea unor regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale (UAT), ar putea reduce decalajele economice și sociale dintre județe, care au crescut semnificativ între 2020 și 2025. Surse oficiale indică faptul că perioada 2026-2028 reprezintă o fereastră politică ideală pentru implementarea acestor schimbări.

De ce este urgentă reforma administrativ-teritorială?

Reforma administrativ-teritorială este considerată o condiție de bază pentru eficiența altor reforme sectoriale, de la sănătate și educație la absorbția fondurilor europene. Specialiștii atrag atenția că actualele regiuni de dezvoltare sunt doar instrumente statistice, fără autoritate fiscală sau capacitate decizională la nivel european. Acest aspect limitează atragerea de investiții și participarea directă a României în inițiativele Uniunii Europene.

„Fără o reformă administrativ-teritorială serioasă, România va rămâne blocată într-un cerc vicios al subdezvoltării şi al ineficienţei administrative” , avertizează experții implicați în elaborarea unui plan național de reorganizare.

Cum ar putea arăta procesul de reformă?

În următoarele șase luni, un Grup de Lucru Interinstituțional (GLRAT) va fi format pentru a evalua situația actuală și a propune scenarii alternative de reorganizare. Acesta va include experți din diverse domenii, precum drept, economie, demografie și planificare teritorială. În plus, vor fi organizate consultări regionale cu autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă pentru a integra opiniile acestora în documentele de lucru.

Un principiu esențial al reformei va fi consensul politic. Înainte de implementare, se va căuta o înțelegere largă între partide pentru a asigura sustenabilitatea reformei. De asemenea, se propune ca cele opt regiuni statistice actuale să devină regiuni administrative cu personalitate juridică, după modelul Poloniei, ceea ce le-ar permite să acceseze direct fonduri europene și să gestioneze bugete proprii.

Viitorul UAT-urilor: fuziuni obligatorii și eficiență sporită

Pragurile minime de populație și resurse pentru unitățile administrativ-teritoriale vor juca un rol crucial în această reformă. UAT-urile care nu îndeplinesc aceste cerințe vor fi obligate să se asocieze sau să fuzioneze, ceea ce ar spori capacitatea acestora de a furniza servicii publice de calitate și de a accesa finanțări externe.

În același timp, zonele cu identități etnice, lingvistice sau geografice distincte, precum Secuime sau Delta Dunării, vor beneficia de statuturi adaptate pentru a proteja specificul local.

O reorganizare eficientă ar contribui la creșterea uniformă a economiei naționale. În prezent, România se confruntă cu o creștere economică slabă, de doar 0,7% în 2025, și cu un deficit bugetar record de 7,9% din PIB. Printre măsurile propuse pentru redresare se numără stimularea capitalului românesc productiv, auditarea companiilor de stat și introducerea unui sistem de scoring fiscal pentru contribuabilii cu istoric bun de conformare.

Priorități pentru dezvoltare durabilă

Pe lângă reforma administrativ-teritorială, România trebuie să abordeze alte provocări majore, precum digitalizarea administrației publice și a sistemului de sănătate, creșterea securității energetice și protecția categoriilor vulnerabile. De exemplu, măsuri precum operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate sau extinderea rețelei de ghișee energetice pentru cetățeni sunt considerate esențiale pentru creșterea calității vieții.

Proiectele de infrastructură, precum finalizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani și accelerarea lucrărilor la Centura București, vor avea un impact direct asupra mobilității și economiei. De asemenea, investițiile în educație, inclusiv reforma carierei didactice și reducerea abandonului școlar, sunt priorități care vor influența viitorul generațiilor tinere.

Reforma administrativ-teritorială rămâne însă temelia pe care se pot construi toate aceste inițiative. Fără o structură administrativă eficientă și modernă, dezvoltarea României riscă să rămână blocată.

10 idei din programul de guvernare

1. Reforma administrativ-teritorială (Prioritatea zero): Reorganizarea teritorială este precondiția obligatorie pentru funcționarea tuturor celorlalte reforme sectoriale. Programul propune crearea de regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de populație și capacitate administrativă pentru primării, sub care acestea vor fi obligate să fuzioneze sau să se asocieze.
2. Predictibilitate fiscală și sprijin pentru mediul de afaceri: Pentru a restabili încrederea mediului privat, se impune o consultare instituționalizată de minimum 6 luni între publicarea și intrarea în vigoare a oricărei modificări fiscală. De asemenea, se va implementa un scoring fiscal pozitiv, oferind beneficii precum rambursarea rapidă a TVA-ului și controale reduse pentru contribuabilii corecți.
3. Identitate electronică și un portal unic pentru cetățeni: Transformarea digitală are la bază lansarea portofelului european de identitate digitală (EUDI wallet) pentru toți românii. Se va operaționaliza portalul unic al statului (Single Digital Gateway), organizat în funcție de evenimentele de viață ale cetățenilor, unde se va aplica strict principiul „once-only” – statul nu va mai cere documente pe care le deține deja.
4. Securitate energetică prin diversificare și independență: Sectorul energetic se va baza pe finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și retehnologizarea Unității 1, precum și pe valorificarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep. Totodată, se va accelera integrarea surselor regenerabile și se va crea cadrul legal prin care autoritățile publice locale să preia surplusul de energie de la prosumatori pentru a sprijini consumatorii vulnerabili.
5. Finanțare masivă și depolitizare în Educație și Cercetare: Un obiectiv structural major este alocarea a 15% din bugetul de stat pentru Educație și a 1% din PIB pentru Cercetare publică până în 2030. Reforma presupune profesori mai bine plătiți pe criterii meritocratice, depolitizarea funcțiilor de conducere și mărirea autonomiei administrative și curriculare a școlilor.
6. Digitalizarea și reorganizarea sistemului de Sănătate: Dosarul Electronic de Sănătate va fi tratat drept infrastructură critică națională. Se urmărește reducerea paturilor de spitalizare continuă cu 20% până în 2030, paturile fiind convertite în servicii de spitalizare de zi, recuperare și paliație. Programul susține și finalizarea spitalelor regionale, alături de dezvoltarea unei rețele masive de centre comunitare integrate în mediul rural și mic urban.
7. Finalizarea infrastructurii majore de transport: Direcțiile prioritare sunt finalizarea autostrăzii A7, a sectoarelor montane de pe A1 și a magistralelor feroviare strategice, inclusiv lansarea unei căi ferate de mare viteză pe ruta București-Cluj-Budapesta. De asemenea, se urmărește salvarea fondurilor din PNRR aflate în risc, mutând ordonat proiectele neeligibile spre alte programe de finanțare.
8. Consolidarea apărării și a alianțelor internaționale: În contextul amenințărilor actuale, se propune creșterea graduală a bugetului de apărare spre 5% din PIB până în 2035. Politica externă este axată pe aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, securizarea Flancului Estic și susținerea unei baze industriale de apărare puternice.
9. Politici demografice clare și sprijin pentru familie: Pentru a combate declinul demografic, programul introduce subvenții lunare de 2.250 lei pentru angajarea părinților cu trei sau mai mulți copii, scutirea de plată a CASS pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă și creșterea plafonului indemnizației de creștere a copilului.
10. Convergență accelerată cu Republica Moldova și susținerea Diasporei: Relația cu Republica Moldova va fi consolidată prin programe precum „Cetățenie 365”, simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale și stimularea investițiilor peste Prut („Invest Moldova”). Pentru românii din diaspora, statul va digitaliza serviciile consulare, va acorda burse copiilor români născuți în afara granițelor și va accelera procesarea pensiilor comunitare.

Programul de guvernare va fi, cel mai probabil, depus mâine în Parlament, urmând să stea la baza negocierilor finale pentru formarea noului Executiv. Potrivit surselor Libertatea, documentul ar mai putea suferi unele modificări de ultim moment, însă acestea vor fi minore.

Eugen Tomac, numit în octombrie 2025 consilier prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, a fost varianta de prim-ministru propusă de președintele Nicușor Dan Parlamentului.

Premierul desemnat, Eugen Tomac, a definitivat lista echipei guvernamentale și programul cu care urmează să se prezinte în fața Parlamentului. Formula aleasă este cea a unui cabinet format din tehnocrați, în cadrul căruia Tomac subliniază că va avea ultimul cuvânt la fiecare numire.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE