Ce înseamnă decuplarea prețului energiei de cel al gazelor, propusă de Bruxelles. Un expert analizează opțiunile și ce efecte ar putea avea în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Libertatea care sunt măsurile pe care Comisia Europeană le poate lua pentru a stopa creșterea prețurilor la energie și ce riscuri presupun.
Cuprins:
Executivul european poate lua patru măsuri pentru a decupla prețul energiei de cel al gazelor, astfel încât costurile cu electricitatea să nu mai crească odată cu creșterea prețurilor la gaze, însă acestea pot avea, la rândul lor, alte efecte, avertizează Dumitru Chisăliță. Acesta este sceptic că Uniunea Europeană va veni cu o soluție funcțională.
„Conform DEX-ului energetic”, decuplare în adevăratul sens al cuvântului între electricitate și gaze nu se poate face decât prin intermediul pieței de echilibrare fizică, spune Chisăliță.
Atunci când nu ai destulă energie în piață, Transelectrica cumpără energie fie de la un producător aflat în rezervă caldă (în stand by – n.r.), fie importă. În acest moment, prețul de echilibrare este cel mai mare preț din piață, care este cel al energiei pe bază de cărbune sau pe bază de gaze. Se poate impune o altă formulă sau alt preț.Dumitru Chisăliță:
Dar există o problemă: piața de echilibrare fizică este o piață mică, de circa 5% din consumul total de energie.
„Nu cred că măsura va avea efect”, spune expertul.
Mai mult, există riscul ca producătorii care țin aceste capacități gata de pornire la nevoie să nu mai dorească acest lucru și să dorească să își vândă singuri energia pe piață.
Alte trei variante
Expertul spune însă că pot exista și alte variante, în funcție de cum interpretează experții Comisiei Europene ideea de „decuplare” între energie și gaze:
- Interzicerea exporturilor. Una dintre interpretări ar putea fi interzicerea exporturilor de energie. „Dar ce faci când ai nevoie să imporți ca să echilibrezi consumul?”, întreabă Chisăliță.
România are momente când importă 15-20% din consum pe vârfuri de cerere.
Conform lui Chisăliță, cei care au această interpretare vin cu exemplele Spaniei și Portugaliei, care s-au deconectat de la piața unică europeană.
„În Spania s-a făcut o decuplare de piața europeană. Dar Spania are producție de energie electrică suficientă și are gaze lichefiate. Ei s-au pregătit din urmă cu trei ani”, arată șeful Asociației Energia Inteligentă.
- Plafonarea prețului gazelor. Conform lui Chisăliță, dacă o astfel de măsură va fi adoptată la nivel european, atunci prețurile vor crește masiv.
„S-ar întâmpla ce s-a întâmplat în România: traderii au dus prețul la cer. Așa va face și Gazprom, pentru a încasa compensarea”, punctează acesta.
- Impunerea unui preț mai mic pentru Gazprom. Conform oficialului, această măsură vine cu riscul ca Gazprom să sisteze total livrările, dacă nu este de acord cu condițiile.
Există posibilitatea ca Uniunea Europeană să impună Gazprom un preț mai mic și atunci Gazprom poate să zică: «Nu-ți mai dau». Gândește-te că Bulgaria a ajuns înapoi la negocieri cu Gazprom, ceea ce înseamnă că e ceva critic, că politicile de până acum nu au funcționat. Fie nu au destule gaze, fie prețul de pe burse este prea mare.Dumitru Chisăliță:
Cine va avea probleme și cum stă România
Conform acestuia, statele care ar putea avea cele mai mari probleme la iarnă sunt Germania, Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria, care nu au alternativă la gazele din Rusia.
În schimb, Italia și Franța au alternative la gazele rusești, fie că este vorba de import de gaze lichefiate, fie de livrări din Algeria, potrivit expertului.
De asemenea, și Polonia și Grecia dispun de alte surse. Polonia nu mai importă în acest moment gaze din Rusia, iar Grecia poate primi atât gaze lichefiate, cât și livrări din Azerbaidjan.
Aici România stă mai bine, producția proprie de gaze acoperind 80% din consumul anual. Conform lui Chisăliță, decuplarea pieței de energie de gaze nu va avea un efect semnificativ asupra prețurilor la curentul electric.
„Strict pentru România, teoretic ar trebui să ducă prețul energiei electrice în jos. Dar influența este mică, nu cred că prețurile ar scădea mult în jos. În România, energia electrică produsă pe gaze nu este una senmificativă. Principalul producător este Petrom, care își folosește gazele de producție proprie, nu cumpără gaze de pe piață”, a spus Chisăliță.
Presiune pe prețuri
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a anunțat luni că Bruxelles-ul pregătește măsuri de intervenție pentru a separa prețul energiei de cel al gazelor, dar și reforme pe termen lung pentru a reflecta prețurile mai mici ale energiei regenerabile, conform Reuters.
Reducerea livrărilor Gazprom către Europa a dus la creșterea prețului la gaze pe bursele de mărfuri, ceea ce mai departe a fost urmată săptămâna trecută de prețuri-record la electricitate.
Diplomații europeni așteaptă propunerile înainte de a fi discutate la un summit în data de 9 septembrie.
Mai mulți oficiali europeni au cerut recent plafonarea prețurilor la gaze.
Franța a solicitat decuplarea prețurilor dintre energie și gaze, iar Germania a anunțat că este deschisă să discută acest lucru, în vreme ce Spania, Belgia și Grecia au cerut de mai multe luni plafonarea prețurilor la energie.
Suprataxarea nu scade prețul
Chisăliță a mai spus și că propunerea coaliției de guvernare de a suprataxa traderii de energie nu va duce la scăderea prețurilor la electricitate în țara noastră.
Mai mult, aceasta se va reflecta în noi creșteri de prețuri, potrivit acestuia.
„Ar trebui să facem o impozitare inteligentă, astfel încât traderul și furnizorul să fie interesați să scadă prețul, de exemplu cum a fost la benzină și motorină. Dacă doar punem o taxă nouă se va transfera în prețuri. Cu ce îl ajută pe cel de la Azomureș că bagă statul o taxă nouă? Adică Guvernul nu crede că scăderea de TVA beneficiază (consumatorilor), dar crede că dacă băgăm o taxă nouă atunci beneficiază!…”, a conchis ironic acesta.
Producătorii de energie electrică și gaze sunt deja supraimpozitați pentru câștigurile excepționale din energie.
Singurii care nu sunt supraimpozitați sunt furnizorii și traderii, adică intermediarii.
Furnizorii cumpără energia de la producători și o vând către clienții finali.
Traderii cumpără energia de pe bursa de specialitate și o revând către alți traderi sau furnizori.
