„Trăim în era COVID, nu în criza COVID. Vom avea de-a face cu multe ramificații timp de decenii”

„Tindem să considerăm pandemiile și epidemiile ca fiind episodice”, a spus Allan Brandt, istoric al științei și medicinei la Universitatea Harvard. „Dar trăim în era COVID-19, nu în criza COVID-19. Vor exista o mulțime de schimbări substanțiale și persistente. Nu ne vom uita înapoi și nu vom spune: «A fost un moment teribil, dar s-a termina»t. Vom avea de-a face cu multe dintre ramificațiile COVID-19 timp de decenii. Decenii”.

În lunile dinainte ca varianta Delta să înceapă să se răspândească rapid și să devină dominantă la nivel mondial, în special ca urmare a apariției vaccinurilor, senzația larg răspândită era că sfârșitul pandemiei este aproape.

O traumă care va dispărea greu

„Când vaccinurile au ieșit pentru prima dată și am început să primim injecțiile în brațele noastre, atât de mulți dintre noi s-au simțit transformați fizic și emoțional”, a spus dr. Jeremy Greene, istoric al medicinei la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins. „Am avut o dorință voită să traducem asta prin: Pandemia s-a încheiat pentru mine”.

„A fost o amăgire voită”, este concluzia dură pe care o trage Jeremy Greene. Cu toate acestea, nu a fost o iluzie caracteristică acestei pandemii, lecțiile trecutului arată cât de dificil este să declari încheiată o pandemie, atrage atenția Frank Snowden, istoric al medicinei la Universitatea Yale.

Recomandări

Cum au făcut praf Constituția niște judecători CCR? Cazul Șoșoacă nu e despre Șoșoacă

Este posibil ca pandemia să nu se fi terminat chiar și atunci când situația epidemiologică, măsurată în boală și mortalitate, se îmbunătățește foarte mult. Pandemia poate continua pe măsură ce economia se recuperează și viața revine la o aparență de normalitate.

Unele boli, precum gripa spaniolă din 1918, au dispărut. Altele, precum ciuma bubonică, au rămas, mocnind. HIV este încă prezent, dar cu medicamente pentru prevenirea și tratarea bolii. În fiecare caz, trauma pentru cei afectați a persistat mult timp după ce amenințarea iminentă de infecție și deces a dispărut.

Virusul SARS-CoV-2 i-a contrazis deja pe experții care au îndrăznit să facă predicții privind evoluția lui cu ignorarea lecțiilor din istorie.

„Ceea ce trăim acum este un nou ciclu de consternare colectivă”, a spus dr. Greene. E o consternare care a crescut din frustrarea privind incapacitatea de a controla virusul, furia celor vaccinați pe cei care refuză să primească vaccinul și dezamăgirea că vaccinurile uimitor de eficiente nu au adus încă viața la normal.

Recomandări

O mașină s-a răsturnat la intrarea în Pasajul Lujerului, din București, pe linia de tramvai 41 | VIDEO

Lecțiile din istorie și primele proteste anti-vaccin

Indiferent când sau cum dispar pandemiile, ele schimbă viața oamenilor. „O pandemie precum COVID-19 este o încălcare a narațiunii progresive” că medicina avansează și bolile sunt învinse, a spus dr. Greene. Pe măsură ce pandemia continuă, zilele se îmbină între ele, deoarece timpul pare să se estompeze și să încetinească, fără un impuls înainte.

În pandemiile din trecut, ca și astăzi, mișcările puternice antiștiință au împiedicat măsurile de sănătate publică pentru controlarea bolilor. De îndată ce Edward Jenner a introdus primul vaccin împotriva variolei în 1798, în Anglia au apărut afișe care arătau oameni care fuseseră vaccinați „dezvoltând coarne și copite”, a spus dr. Snowden.

„În Marea Britanie din secolul al XIX-lea, cea mai mare mișcare a fost mișcarea antivaccin”, a adăugat el. Și cu reticența la vaccin care rezistă, bolile care ar fi trebuit să fie aduse sub control au continuat să facă victime.

Dar diferența dintre scepticii vaccinului și dezinformarea pandemică de atunci și acum, spun istoricii, este creșterea rețelelor sociale, care amplifică dezbaterile și minciunile într-un mod cu total nou.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

Când vine vorba de HIV, dr. Brandt amintește că „au existat teorii ale conspirației și multe dezinformări, dar nu au avut niciodată un sistem de răspândire precum la COVID-19”.

La toate acestea, s-au adăugat și schimbările repetate ale informaților pe care le transmiteau experții care aveau să se dovedească false și trebuiau să fie retrase.

De exemplu, epidemiologii au publicat cu încredere modele despre modul în care pandemia ar progresa și ce ar fi nevoie pentru a ajunge la imunitatea de turmă, o altă teorie care s-a dovedit greșită.

Cercetătorii au spus că virusul se transmite pe suprafețe, apoi mai târziu au spus că nu este așa, ci a fost răspândit prin particule mici în aer. Aceștia au spus că este puțin probabil ca virusul să se transforme într-un mod substanțial, apoi au avertizat asupra transmisibilității mai mari a variantei Delta.

„Am plătit un preț mare pentru asta”, a spus dr. Snowden. Mulți oameni și-au pierdut încrederea în oficiali pe fondul directivelor și strategiilor în continuă schimbare, care au slăbit efortul de control al virusului.

Jonathan Moreno, istoric al științei și medicinei de la Universitatea din Pennsylvania, a spus că sfârșitul COVID ar fi similar cu un cancer care a intrat în remisiune – încă este acolo, dar nu la fel de mortal. „Nu ești niciodată vindecat”, a spus el. „Este întotdeauna în fundal”.

Urmărește-ne pe Google News