Ce poate spera România de pe urma taxei globale aplicate multinaționalelor. „Nu este ceva de genul: începând de mâine ne vom îmbogăți”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un număr de 130 de țări, printre care și România, a anunțat că sprijină introducerea unei taxe de minimum 15% la nivel global, astfel încât multinaționalele să nu mai evite plata impozitului pe profit prin virarea banilor către paradisuri fiscale. Se estimează recoltarea a 150 de miliarde de dolari. Experții români sunt însă circumspecți asupra câștigurilor de care ar urma să beneficieze țara noastră, pentru că nu știe cum anume se va aplica impozitarea.
Cuprins:
- Economiștii români cred că va exista o taxă unică la nivelul UE
- Coșea: „Nu se știe cum se va aplica”
- Care sunt paradisurile cu taxe mici
- Exportarea profitului, principala problemă
- Ciolacu așteaptă explicații de la Cîțu
- Piketty: „Legalizează dreptul la fraudă”
- Taxa digitală europeană
- Amenzile Comisiei Europene
- Microsoft, profit de 260 de miliarde de euro în Irlanda
- Scandalul LuxLeaks
- Taxa ar urma să fie gata până în luna octombrie și va fi introdusă din 2023.
Realizarea impozitului global pe profit este opera Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Aceasta își are sediul la Paris, iar România nu este membră. Inițial, taxa a fost anunțată pe 5 iunie de către G7, grupul celor mai puternice economii ale lumii.
Ca principiu, taxa se va aplica în țările unde companiile operează și fac profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. Deocamdată, nu se știe cum se va realiza taxarea și redistribuirea către statele unde s-a realizat profitul.
Taxa de 15% va fi aplicată doar companiilor cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual, exceptând sectorul de livrări. Nu se aplică micilor companii stabilite în paradisuri fiscale.
Este vizată o distribuție corectă a profiturilor și a drepturilor de taxare a corporațiilor, inclusiv cele digitale. În urma ei ar urma să se strângă venituri suplimentare de 150 de miliarde de dolari anual, conform OECD, citată de Reuters.
Statele Unite au început să susțină această taxă globală minimă, după ce președintele Joe Biden și-a preluat oficial mandatul în acest an și după ce Uniunea Europeană a demarat în ultimii ani discuțiile pentru introducerea unei taxe de 3% pe cifra de afaceri pentru multinaționalele din IT.
Dintre țările membre ale Uniunii Europene, state ca Irlanda, Ungaria, Estonia nu au semnat acordul pentru taxa globală de 15%.
La nivel mondial se mai opun și țări ca Barbados, Saint Vincent și Grenadine, Sri Lanka, Nigeria, Kenya și Peru.
În schimb, au semnat acordul paradisuri fiscale consacrate, precum Insulele Bermude, Insulele Cayman și Insulele Virgine Britanice.
Economiștii români cred că va exista o taxă unică la nivelul UE
Economiștii români consultați de Libertatea avertizează că o serie de țări bogate au semnat deja în ultimii ani acorduri paralele cu multinaționalele, iar paradisurile fiscale vor avea în continuare un cuvânt greu de spus în cadrul negocierilor.
Aceștia mai spun că, la nivel european, cel mai probabil va fi introdusă o taxă unică, impusă de Comisia Europeană, astfel că e puțin probabil ca România să își poată impune o taxă proprie.
În țara noastră, impozitul pe profit este de 16%.
Coșea: „Nu se știe cum se va aplica”
Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că taxa este o modalitate de a „curăța‟ activitatea multinaționalelor, care sunt deja investigate în multe țări privind optimizarea fiscală.
Problema, spune Coșea, este că „nu se știe cum se va aplica”.
„Este puțin exagerată această veste. Pe 5 iunie, la summitul G7, s-a hotărât să se pună în aplicare o taxă la locul de funcționare a multinaționalelor. Nu este explicat clar cum se va aplica. Țări ca Marea Britanie, Italia, Australia au negociat separat cu marile multinaționale din tehnologie în ultimii ani să plătească taxe”, a spus Coșea.
Care sunt paradisurile cu taxe mici
Acesta spune că multinaționalele sunt deja taxate, însă cei 15% se vor aplica pe „optimizarea fiscală”.
Sub acest nume se ascunde, de fapt, exportarea profiturilor în țări cu taxe mici.
În Uniunea Europeană, cele mai criticate sunt Irlanda – unde și-au stabilit cartierele generale marile companii de tehnologie, dar și Luxemburg, Olanda, Cipru sau Malta.
Alte țări din Europa văzute drept paradisuri fiscale sunt Elveția, Liechtenstein, Monaco, Andorra și o serie de insule britanice, precum Jersey, Guernsey și Insula Man.
Nu este ceva de genul „începând de mâine ne vom îmbogăți”. Va dura. Este și în UE o mare cantitate de paradisuri fiscale, vom avea probleme cu ele, căci vor avea un cuvânt de spus.Mircea Coșea:
Exportarea profitului, principala problemă
Consultantul fiscal Adrian Bența aduce alt element în discuție.
Problema nu este de câți bani câștigăm, noi avem deja 16% impozit pe profit. Ideea este că multinaționalele exportă profitul. Problema este dacă acele paradisuri fiscale vor avea în continuare taxe mici.Adrian Bența:
Prin impunerea unei taxe minime de 15% se încearcă totodată forțarea statelor cu taxe mici să le crească, astfel încât companiile să nu mai vireze profiturile prin acestea.
Bența spune că „fie paradisurile fiscale vor fi supuse sancțiunilor, fie multinaționalelor li se va spune să nu facă afaceri cu ele”.
Ciolacu așteaptă explicații de la Cîțu
Proiectul a ajuns însă să nască dezbateri politice la București.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a cerut Guvernului transparență în colectarea și cheltuirea taxei de 15% pe care urmează să o plătească multinaționalele.
„Acord istoric pentru taxarea cu 15% a multinaţionalelor! Guvernul Cîţu tace mâlc! România se regăseşte printre ţările care susţin o reformă fiscală de amploare pe plan internaţional! Executivul condus de «primul economist al ţării» - Florin Cîţu - este… în tăcere! Domnule premier, ieşiţi la tablă şi explicaţi-ne! Sau este o altă reformă de care fugiţi?! Ieri s-a luat o decizie istorică de peste 130 de ţări care reprezintă nu mai puţin de 90% din PIB-ul mondial! Toate s-au aliniat OECD şi România este printre ele”, a scris, vineri, 2 iulie, Marcel Ciolacu, pe Facebook.
Consultantul fiscal Adrian Bența spune însă că „o să fie cale lungă‟ până la rezultate palpabile.
Piketty: „Legalizează dreptul la fraudă”
Taxa este însă criticată în anumite cercuri economice.
Economistul francez Thomas Piketty, profesor la Școala de Studii Înalte în Științe Sociale, profesor asociat la Școala de Studii Economice din Paris și profesor de economie în cadrul London School of Economics, a criticat vehement noua taxă pe blogul său găzduit de Le Monde.
Acesta a scris imediat după anunțul inițial că „G7 legalizează dreptul la fraudă”, deoarece formalizează situația existentă deja în beneficiul celor puternici.
Acesta spune că micile firme și clasa mijlocie de salariați nu vor avea posibilitatea să își facă subsidiare în țări cu taxe mici, astfel că vor ajunge să plătească nivelurile normale ale taxelor, de 20-30% și, în unele cazuri, până la 40-50%.
În schimb, „oligarhii” vor plăti doar 15%, iar aceasta va fi singura taxă pe care o vor plăti, mult mai puțin decât restul populației.
De asemenea, Oxfam - o organizație britanică ce luptă pentru eliminarea sărăciei globale - a criticat propunerea.
„Este absurd ca G7 să pretindă că revizuiește sistemul global de taxare prin impunerea unei taxe minime globale pentru corporații care este similară cu nivelurile mici taxate de paradisuri fiscale precum Irlanda, Elveția și Singapore‟, a scris organizația pe site-ul său.
Aceștia setează nivelul atât de jos, încât companiile pot să îl treacă la pas (...) Acesta nu este un acord corect. G7 nu se poate aștepta ca majoritatea statelor lumii să accepte firimituri de la masa sa.Oxfam:
Taxa digitală europeană
Tot vineri, chiar în ziua anunțului privind acordul celor 130 de țări de taxare cu 15% a multinaționalelor, Margrethe Vestager – vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru Concurență, a anunțat că va fi instituită o taxă digitală care va acoperi sute de companii, majoritatea europene.
Scopul acestui impozit este de finanțare a măsurilor de stimulare a economiei europene după criza generată de COVID, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Vestager a spus că aceasta este o taxă diferită de cea propusă de OECD, conform Reuters.
Amenzile Comisiei Europene
Problema taxării multinaționalelor este veche, iar dezbateri pe această temă durează de mai bine de zece ani în Uniunea Europeană.
Autoritățile de la Bruxelles au demarat deja mai multe investigații și au acordat o serie de amenzi în ultimii ani.
Apple a primit o amendă de 13 miliarde de euro în anul 2016, din cauza avantajelor fiscale ilegale.
Irlanda are o taxă de 12,5%, însă investigația Comisiei Europene a arătat că în realitate, în anul 2014, Apple a plătit un impozit de doar 0,005%.
Gigantul american a atacat decizia, iar Curtea Generală din Luxemburg a anulat amenda în iulie 2020, conform BBC.
Alți giganți care își canalizează vânzările din UE prin Irlanda sunt Google, Facebook și Microsoft.
Microsoft, profit de 260 de miliarde de euro în Irlanda
Ziarul Irish Examiner scria în data de 3 iunie că o subsidiară a Microsoft a înregistrat un profit de 260 de miliarde de euro în Irlanda pentru anul fiscal terminat în iunie 2020, dar nu a plătit nicio taxă deoarece are rezidență fiscală în Insulele Bermude.
Subsidiara colectează taxele de licență pentru software-ul Microsoft vândut în întreaga lume, iar profitul său este echivalent cu trei sferturi din tot Produsul Intern Brut (PIB) al Irlandei, conform publicației.
Firma nu are niciun angajat.
Microsoft, Amazon, Apple, Google, Facebook și Netflix nu ar fi plătit taxe în valoare de 96 miliarde de dolari în ultimii zece ani, conform publicației.
The Guardian a calculat că acestea au plătit ca taxe pe profit o sumă de 180 de miliarde de euro în ultimii zece ani, echivalentul a 3,6% din veniturile lor totale de 4.950 de miliarde de euro.
Scandalul LuxLeaks
Comisia Europeană a pierdut recent și un proces împotriva Amazon, după ce anterior acuzase gigantul american că nu a plătit 250 de milioane de euro drept taxe în Luxemburg, potrivit Politico.
Un întreg scandal a avut loc în anul 2014, când presa internațională a publicat o serie de documente privind taxarea în Luxemburg.
Numit „LuxLeaks”, scandalul a arătat că o serie de multinaționale au avut acorduri preferențiale cu guvernul luxemburghez pe când acesta a fost condus de către Jean Claude-Juncker.
Acesta a deținut între 2014 și 2019 funcția de președinte al Comisiei Europene.
Alte companii acuzate în ultimii ani că nu își plătesc corect taxele sunt Starbucks, McDonald’s, Fiat Chrysler, Engie și EDF.
