Ce s-a discutat la şedinţa CSAT despre combaterea terorismului, prima la care a participat premierul Dacian Cioloş
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Şedinţa a durat două ore şi jumătate. Este prima şedinţă la care a participat premierul Dacian Cioloş. Mai mult, este prima şedinţă a CSAT şi pentru alţi şase miniştri: Mihnea Motoc (ministrul Apărării), Petre Tobă (ministrul de Interne), Lazăr Comănescu (ministrul de Externe), Raluca Prună (Ministrul Justiţiei), Costin Borc (ministrul Economiei) şi Anca Dragu (ministrul Finanţelor).
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost convocată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis.
Cuprins:
Ce s-a discutat în întâlnire
Potrivit unui comunicat remis de Preşedinţie după şedinţa CSAT, temele analizate au fost proiectele prevăzute în "Programul de activitate al Consiliului" pe anul în curs, cât şi subiectele de actualitate din ţară şi străinătate.
O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi aprobarea Ghidului Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019. Acest ghid are ca scop principal furnizarea de informaţii uşor de înţeles atât instituţiilor, celor familiarizaţi cu domeniul apărării şi securităţii naţionale, cât mai ales celor mai puţin avizaţi. Aceste informaţii vizează Strategia Naţională de Apărare a Ţării, respectiv modul în care statul se angajează să asigure apărarea şi securitatea ţării şi a cetăţenilor săi.
Ghidul cuprinde un glosar de termeni destinat stabilirii unui limbaj comun şi facil tuturor celor interesaţi; procedează la explicitarea unor concepte şi termeni - precum securitatea naţională extinsă sau cultura de securitate, pentru evitarea confuziilor în percepţia acestora; prezintă arhitectura actuală a sistemului naţional de securitate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale promovate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării; propune unele repere menite să faciliteze actualizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, consolidarea coordonării unitare a acestui sector de activitate şi atribuirea unui caracter flexibil care să permită adaptarea la fluctuaţiile mediului de securitate.
O altă temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale pentru anul 2016.
Membrii Consiliului au aprobat, totodată, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2016.
Anul viitor, forţele armate ale României vor continua participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, OSCE şi ONU, realizând două misiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săi şi promovarea stabilităţii regionale şi globale.
Forţele puse la dispoziţie, în anul 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, numără 1181 militari, cu 158 de militari mai mult decât anul acesta. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, în anul 2016, un număr de 1530 de jandarmi şi poliţişti, din care 1054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi la ordin. Comparativ cu anul 2015, numărul acestora este mai mic cu 91 de jandarmi şi poliţişti.
Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analiza şi aprobarea măsurilor adoptate de România pentru punerea în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. Consiliul a constatat că instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au pus în aplicare, în perioada de referinţă, sancţiunile stabilite prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat Strategia de Informaţii 2015 - 2019 a Serviciului Român de Informaţii, document care stabileşte misiunile şi direcţiile de acţiune ale Serviciului, asigurând implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în acord cu evoluţiile mediului de securitate.
În acelaşi context, membrii Consiliului au stabilit următoarele etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile tipuri şi niveluri de ameninţare teroristă, precum şi racordarea la reglementările europene şi internaţionale în materie.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a analizat propunerile de buget pentru anul 2016 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, acestea fiind avizate.
