Ce s-a spus despre demiterea lui Vlad Voiculescu în studioul Washington Post: „A vrut să transparentizeze cum sunt cheltuiți banii”. „A făcut multe greșeli”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cotidianul american „Washington Post” i-a invitat miercuri seara pe regizorul Alexander Nanau și pe jurnalistul Cătălin Tolontan să discute despre filmul „Colectiv”, dar și despre evenimentele recente, care au împins România într-o criză.
Cuprins:
Miercuri seară târziu, ora României, jurnalista Ann Hornaday, șefa criticilor de film de la cel mai influent cotidian din capitala SUA, i-a intervievat în emisiunea Oscar® Spotlight pe regizorul Alexander Nanau și pe ziaristul Cătălin Tolontan.
Oscar® Spotlight este o emisiune realizată de „Washington Post” în parteneriat cu Academia Americană de Film, care a analizat cele cinci filme documentare nominalizate la Premiile Oscar.
„Astăzi vom vorbi despre Colectiv, un documentar românesc, un film incredibil de puternic”, a spus Ann Hornaday, prezentându-i pe regizor și pe reporterul din România. În scurta introducere, din redacția Gazeta Sporturilor și Libertatea, Cătălin Tolontan s-a autoironizat, spunând că vorbește o engleză „ruginită” și că s-a îmbrăcat la cămașă albă și papion, „ca un prezentator de bingo”.
Dar m-am îmbrăcat astfel deoarece, pentru noi, ca jurnaliști, să fim în fața publicului Washington Post e ca o seară de Oscar. Cătălin Tolontan, ziarist:
Ann Hornaday: „Onoarea e cu adevărat a noastră”
„Asta înseamnă mult venind de la tine. Și oricine a văzut munca voastră jurnalistică din acest film înțelege că onoarea este cu adevărat a noastră”, a spus ziarista de la „Washington Post”. Din București, reporterul a explicat: „Noi, ziariștii din filmul Colectiv, nu mergem la ceremonia din Los Angeles pentru că e o ceremonie restrânsă, nu sunt locuri și e fair să fie așa”, Oscarul fiind o seară a creatorilor de cinema.
„Așa că noi considerăm că acest duplex prin skype între o redacție de cotidian de sport românesc și curiozitatea unui public global și dreptul acestuia de a ști este ca o ceremonie Oscar pentru noi”, a adăugat Cătălin Tolontan.
Ann Hornaday l-a felicitat pe Alexander Nanau „de două ori pentru o dublă performanță: ai adus nu una, ci două prime nominalizări României”.
Regizorul Alexander Nanau a început prin a spune: „Nominalizările înseamnă mult nu doar pentru cinematografia românească, cea care a arătat deja o calitate specială în ani și ani de zile”.
„O mișcare socială împotriva populismului, incompetenței și corupției din politică”
Într-un recent interviu, acordat recent agenției France Press, Nanau insistase pe ceea ce cinematograful românesc datorează noului val. El a spus că interesul internațional pentru filmul românesc este ”100% dator” cunoscuților regizori români, precum Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu sau Cristian Mungiu.
Parte a unei culturi profesionale diferite, absolvent de cinematografie la Berlin, Nanau a spus în mai multe rînduri că ”realismul acestora te obligă la și mai mare autenticitate în documentar”.
Întrebat de la Washington ce crede că a făcut ca povestea spusă în „Colectiv” să reverbereze atât de puternic în România și în lume, Nanau a argumentat că filmul a venit pe fondul „unei mișcări sociale împotriva populismului, incompetenței și corupției din politică”. Regizorul a povestit că a fost preocupat de ideea de a face „un film despre Putere, despre cine sunt acești oameni de la putere și care o folosesc ca să manipuleze, asta ajungând să omoare oameni”.
M-am gândit că cel mai bun fel al unui documentar observațional de a vedea Puterea e de a o zări prin ochii investigativi ai jurnalismului.Alexander Nanau, regizor Colectiv:
Discuția Washington - București a pătruns repede în subiecte de actualitate, cei trei protagoniști disputându-și argumentele de câteva ori, una dintre teme fiind felul în care România se schimbă sau nu. S-a discutat „și faptul că și oamenii din Statele Unite suferă acum în nevoia lor de a avea la dispoziție faptele. Peste tot în lume există această problemă a nevoii de informații corecte”, a spus Tolontan.
Gândiți-vă că în discursul de inaugurare al președintelui Biden audiența a aplaudat cuvântul «fapte», atât de mare e nevoia societăților acum de a cunoaște faptele. Iar când jurnalismul se transformă în entertainment, oamenii ajung să caute faptele în filmele documentare. Acesta e cumva un rol nou al cinema-ului. Cătălin Tolontan, jurnalist:
„Da, așa este, chiar astăzi colega mea Margaret Sullivan de la Washington Post a publicat un articol în care citează un studiu în care arată că mulți dintre cetățenii americani nu valorizează faptele și transparența în același fel ca jurnaliștii”, a răspuns Ann Hornaday. Jurnalista a întrebat care este nivelul de încredere al oamenilor din România în instituții.
Oameni sau instituții?
Tolontan a spus că filmul lui Nanau, „prin muncă enormă și un talent aparte al regizorului și al echipei sale”, arată cum funcționează această relație dificilă între oameni și instituțiile democratice. „O relația care se poate îmbunătăți”.
În acest punct al dezbaterii, atât Hornaday, cât și Nanau au spus că, în opinia lor, mult ține de oamenii care populează aceste instituții, în timp ce Tolontan a afirmat că lupta se duce pe crearea de instituții puternice, pe norme. „Documentarul Colectiv vorbește exact despre aceste cărămizi din care e făcută democrația”, a spus reporterul român.
„Am citit într-un ziar indian, First Post, cum Nanau era comparat cu Frederick Wiseman, celebrul regizor care a analizat în filmele sale instituții democratice, precum primăriile, universitățile, parlamentele. Aceștia sunt stâlpii democrației. Dacă Wiseman descrie stâlpii de sprijin, Nanau vorbește în Colectiv despre cimentul din care e făcută democrația și cum pot progresa instituțiile”, a spus Tolontan.
„Pentru instituții, contează ca oamenii să nu se lase cumpărați, contează care este atitudinea fiecăruia despre viața proprie”, a observat Nanau.
Dacă atitudinea ta este corectă aceasta se va răspândi printre oameni și va face lucrurile mai bune sau le va repara, într-o societate. Alexander Nanau, regizor:
„Ce s-a întâmplat cu Vlad Voiculescu?”
Jurnalista de la „Washington Post” a întrebat care sunt noutățile legate de ministrul Vlad Voiculescu, „unul dintre personajele din acest film”.
„Lucrurile au început să se schimbe în România în ultimii ani, au apărut partide reformatoare, iar Voiculescu este parte dintr-o asemenea mișcare”, a spus Alexander Nanau. „Voiculescu a devenit ministrul sănătății acum trei luni, înainte de Crăciun. Au apărut, desigur, scandaluri legate de pandemia COVID. Problemele nu au fost neapărat vina lui, ele s-au acumulat în sistem de mult timp, ca o consecință a managementului defectuos”, a adăugat regizorul. „Voiculescu fost demis chiar azi de premier, fără vreun anunț prealabil, pentru că ei l-au considerat prea slab”.
Până la demitere s-au întâmplat mai multe lucruri, a punctat Nanau. El a povestit că publicarea de către echipa lui Voiculescu a listei centrelor speciale de vaccinare a nemulțumit sistemul. Regizorul a amintit și de alte încercări de transparentizare „a felului în care sunt cheltuiți banii”.
Să transparentizezi un sistem care îmbogățește într-o criză mulți oameni e, poate, ultimul lucru pe care sistemul de la putere îl dorește. Alexander Nanau, regizor:
La rândul lui, Tolontan a spus că „în calitate de jurnaliști, trebuie să păstrăm o distanță critică față de orice ministru, al sănătății în acest caz”.
Din punctul meu de vedere, Vlad Voiculescu nu este o victimă, pentru că a făcut multe erori. Cătălin Tolontan, jurnalist:
„Sigur că Voiculescu are o groază de inamici în zona coruptă a societății noastre. Dar demiterea sa demonstrează, ca și filmul Colectiv, că nu supereroii salvează societatea, ci doar cetățenii o pot face. Cea mai înaltă poziție într-o societate este aceea de cetățean”, a încheiat jurnalistul de la București discuția cu „Washington Post”.
Transcrierea emisiunii, făcută de cotidianul american, aici.
Discuția integrală SUA - România, organizată de Washington Post:
