Ce spun unii tineri întrebați despre stagiul militar voluntar în termen: „De ce nu m-aș duce direct în armată?!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
PressOne a vorbit cu mai mulți tineri despre posibilitatea de a se înrola în armată, de a participa la un program de pregătire militară ori despre ce cred ei în legătură cu extinderea războiului din Ucraina. Cred ei că suntem în siguranță?
Cuprins:
La 27 de ani, Radu, unul dintre tinerii cu care au stat de vorbă reporterii PressOne, lasă patriotismul la coada valorilor sale: „Dacă ne atacă cineva, Doamne ferește, nu voi avea simțul ăla patriotic de a rămâne aici și să mor. Probabil că o să fug ca un șobolan în altă parte”, spune el.
Stagiu militar voluntar de patru luni
„Iar dacă ar fi obligatoriu, probabil că aș înfunda pușcăria, pentru că nu l-aș face. Nu o să-mi dau viața pentru alții, niciodată”, mai adaugă tânărul.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a propus un proiect de lege în vara lui 2022 pentru modificarea legii privind „pregătirea populației pentru apărare” prin care se introduce un serviciu „militar voluntar în termen”, adică un stagiu militar de instruire, voluntar, cu durată de aproximativ patru luni. La acest moment, propunerea legislativă a trecut de comisia de apărare și a ajuns la Ministerul Finanțelor. Urmează să intre în Parlament în regim de urgență.
România are aproximativ 80.000 de militari profesioniști în prezent, iar numărul lor ar trebui să fie de 120.000 pentru a fi suficient, potrivit șefului Armatei Gheorghiță Vlad.
„De ce nu m-aș duce direct în armată, în loc să fac acest curs?”
Totuși, unii dintre cei care ar fi eligibili pentru stagiul militar voluntar propus, sunt sceptici: „Dar de ce nu m-aș duce direct în armată, în loc să fac acest curs?”, se întreabă un alt băiat. Crede că într-un timp atât de scurt nu poți fi pregătit corespunzător pentru un război.
Nici Mara, 20 de ani, studentă la Drept, nu ar aplica la acest program, dar i se pare util pentru cei pasionați: „Atât timp cât este voluntar și se duce cine vrea, cred că e ok. Pentru că dacă nu ești, de exemplu, la o facultate, nu ai studii superioare și nu ai cu ce să-ți ocupi timpul, e o idee foarte bună. Dar dacă ar fi fost impus și obligatoriu pentru toată lumea, atunci nu cred că ar fi fost ok”.
Discuțiile cu privire la armata română au devenit tot mai auzite, din cauza continuării războiului ruso-ucrainean și a unui viitor incert.
Premierul Marcel Ciolacu a spus despre posibilitatea escaladării conflictului: „Haideți să stăm liniștiți, că România nu va intra în niciun război. Chiar dacă este an electoral, cred că trebuie să fie o linie roșie cu anumite lucruri, cu care ne jucăm și cu care nu ne jucăm”.
30 de ani necesari pentru producerea muniției de care ar fi nevoie
Șefi din alte state văd altfel situația: șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a fost printre primii care a declarat că populația civilă ar trebui să se pregătească de un eventual război cu Federația Rusă prin „măsuri pregătitoare”, adică instruirea militară a civililor printr-un program național.
Olanda, Polonia și Germania au semnat un acord menit să reducă birocrația pentru deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor şi armamentului de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO, în caz de nevoie.
În acest context, Flavius, 37 de ani, crede că Armata Română este „destul de slab pregătită, atât ca armament, ca coordonare, absolut tot, slab din punctul ăsta de vedere. Și totodată nici nu este respectată de cetățenii țării, de lume, în general”.
Generalul Gheorghiță Vlad este conștient de starea în care se află instituția pe care o conduce, spunând că este nevoie de „30 de ani, pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie”.
Date fiind aceste fapte, Matei, un alt tânăr, își pune speranța în NATO: „Armata noastră nu prea are destulă forță, cum ar fi terestră, din punct de vedere al tancurilor, nici din punct de vedere ale avioanelor, dar este bine că suntem în NATO și ei ne pot apăra într-un fel”.
Vrajitoarea 09.02.2024, 12:27
Cu siguranță nu mai există spirit de sacrificiu! Bine ar fi sa nu fie nevoie sa luptăm vreodată în război!
Galateea 09.02.2024, 12:59
Cati militari erau in anii '90? Peste 100.000; cand s-a dorit integrarea in NATO, conditia a fost sa avem o armata formata din 75.000 de militari profesionisti, doar asa puteam accede in cadrul Aliantei. Si acum ne intrebam de ce sunt asa putini militari? De ce tinerii nu isi doresc o cariera in Armata Romaniei?
vasile_69 09.02.2024, 13:21
Spirit de sacrificiu ??? Pentru ce??? Pentru averile unora care nu dau doi bani pe poporul roman si isi bat joc de militarii acestei tari de 30 de ani incoace ??? Ce ofera statul roman tinerilor din ziua de azi? Nimic, absolut nimic, in afara de stersul la cur a batranilor bogati din vestul Europei, culesul de capsuni, sparanghel etc. Aaaa.... era sa uit si blowjobul prestat de tinerele romance pentru vestici ! Si atunci despre ce spirit de sacrificiu vorbim ? Astia care au salarii babane, averi, influenta , copii la studii in strainatate... sa mearga sa dea dovada de spirit de sacrificiu, nu tinerii si nici macar rezervistii care si-au facut datoria fata de tara si au primit pensii de rahat (nu vb de ofiteri, acolo-i alta problema!). Ce sa mai faci cu un rezervist trecut de 55 de ani si plin de toate bolile ?
1Gin 09.02.2024, 13:39
Întâi să fie instruiți generalii să poată coordona o armată.
Narcisu 09.02.2024, 14:01
Este mai simplu sa stea prin baruri, decât să se înroleze in armată voluntar..