Ce urmează după respingerea Guvernului Veștea în Parlament. Procedura constituțională

Nicușor Dan a stabilit noi consultări politice

Administrația Prezidențială a publicat, astăzi, noul calendar al consultărilor inițiate de președintele Nicușor Dan, după ce Guvernul Veștea a picat, noaptea trecută, la votul de învestitură din Parlament.

Consultările vor avea loc astăzi, 23 iunie 2026, după următorul program:
• Ora 13:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 13:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Ora 14:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
• Ora 14:30 – Uniunea Salvați România (USR);
• Ora 15:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
• Ora 15:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;
• Ora 16:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);
• Ora 16:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);
• Ora 17:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România;
• Ora 17:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România;
• Ora 18:00 – Parlamentarii neafiliați.

Parlamentul trebuie să anunțe Cotroceniul

Formarea unui Guvern în România este un proces constituțional complex, reglementat de articolul 103 din Constituție, care implică președintele, partidele politice și Parlamentul. Conform procedurii, după votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, șeful statului este înștiințat imediat, pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de prim-ministru.

De aici, președintele Nicușor Dan trebuie să caute o nouă formulă care poate obține o majoritate în Parlament. Constituția prevede că șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

Un nou termen de 10 zile pentru premierul desemnat

După ce președintele desemnează un nou candidat, acesta are la dispoziție 10 zile să vină cu programul de guvernare și cu lista completă a miniștrilor și să ceară votul de încredere al Parlamentului. După ce programul și lista Guvernului ajung la Parlament, Birourile Permanente ale celor două Camere stabilesc data ședinței comune în cel mult 15 zile.

Miniștrii propuși sunt audiați în comisiile de specialitate, iar comisiile dau avize consultative. Dacă un ministru primește aviz negativ, premierul desemnat poate să îl înlocuiască sau poate să meargă mai departe cu aceeași propunere.

În plenul reunit, premierul desemnat prezintă programul și lista Guvernului, urmează dezbateri, apoi votul secret cu bile. Pentru ca noul Cabinet să treacă, este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi.

Când se instalează noul Guvern

Dacă următorul cabinet primește votul de încredere, Parlamentul trimite hotărârea către președinte. Apoi miniștrii depun jurământul la Cotroceni. Din acel moment, noul Guvern își începe mandatul cu puteri depline, iar mandatul actualului guvern rămas la Palatul Victoria încetează.

Până atunci, Executivul aflat în funcție nu are libertatea politică a unui guvern nou învestit. El trebuie să gestioneze treburile curente ale statului și să evite deciziile majore care depășesc administrarea obișnuită.

Când se poate vorbi despre alegeri anticipate

Respingerea Guvernului Veștea nu înseamnă automat alegeri anticipate. Constituția prevede o procedură strictă și greu de activat. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Înainte de dizolvare, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.

De data aceasta nu este luată în discuție această opțiune deoarece Eugen Tomac, desemnat anterior premier, și-a depus mandatul înainte să ajungă în Parlament pentru votul de învestitură. Prin urmare, singura respingere prin vot în Parlament este solicitarea legată de Cabinetul Veștea.

Chiar dacă s-ar ajunge la condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului, alegerile anticipate nu sunt obligatorii. Constituția spune că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. În plus, dizolvarea Parlamentului nu poate avea loc în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Ce urmează după ce Guvernul Veștea a picat

După eșecul Cabinetului Veștea, urmează o nouă rundă de negocieri. Președintele trebuie să găsească un candidat care poate strânge 233 de voturi în Parlament. Fără această majoritate, orice nouă propunere riscă să repete votul de luni seară.

Înaintea votului, Sorin Grindeanu a transmis că PSD este dispus să își asume guvernarea, dacă președintele va chema partidul la discuții, dar a spus și că social-democrații nu vor vota un guvern minoritar format în jurul PNL. De partea cealaltă, pozițiile celorlalte partide devin decisive, pentru că fără o înțelegere politică mai largă noul premier desemnat nu poate trece de Parlament.

Practic, după respingerea Guvernului Veștea, România intră într-o nouă etapă a crizei politice. Procedura constituțională este clară, iar Cotroceniul trebuie să desemneze un nou premier, candidatul trebuie să vină cu programul și lista miniștrilor, Parlamentul trebuie să voteze, iar un guvern cu puteri depline apare abia după jurământul de la Cotroceni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE