Cum se formează un guvern în România: Procedura de învestire, pașii legali și calendarul din Parlament. „Președintele are rolul dominant în procesul de selecție”

Cele 6 etape obligatorii pentru învestirea unui nou Guvern

Procesul de învestire a Guvernului este unul strict reglementat și se desfășoară în mai multe etape obligatorii. Orice eroare sau nerespectare a termenelor poate relansa negocierile de la zero.

1.Consultările și desemnarea premierului

Președintele României invită partidele parlamentare la consultări pentru a identifica o posibilă majoritate.

Dacă există un partid cu majoritate absolută, acesta propune premierul. În lipsa unei majorități clare, Președintele are rolul de a desemna un candidat capabil să formeze o coaliție.

După consultări, Președintele desemnează oficial candidatul pentru funcția de prim-ministru.

Acesta devine responsabil de formarea echipei guvernamentale și de negocierea sprijinului politic în Parlament.

2.Formarea echipei și redactarea programului

Din momentul în care decretul de desemnare este publicat în Monitorul Oficial, premierul desemnat, în acest caz Adrian Veștea, are la dispoziție un termen cel mult 10 zile pentru redactarea programului de guvernare și formarea Cabinetului (stabilirea miniștrilor).

3.Depunerea solicitării la Parlament

Înainte de expirarea celor 10 zile, premierul desemnat depune oficial la secretariatele generale ale celor două Camere solicitarea de acordare a votului de încredere, însoțită de lista miniștrilor și documentul cu programul de guvernare.

4.Audierile în comisiile de specialitate

Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului se întrunesc pentru a stabili calendarul. Fiecare ministru propus este audiat individual în comisiile parlamentare de resort. Deși avizul comisiilor este doar consultativ (pozitiv sau negativ), audierea este o etapă obligatorie. Această etapă durează, de regulă între 24 și 48 de ore.

5.Votul de învestitură în plenul reunit

Parlamentul, format din Camera Deputaților și Senat, se reunește în ședință comună, pentru a vota noul Guvern. Premierul desemnat prezintă programul și echipa, urmează dezbateri din partea grupurilor politice, iar apoi se trece la votul secret cu bile.

Pentru învestire este necesară majoritatea parlamentarilor în funcție (50% plus unu din numărul total al parlamentarilor în funcție) , mai exact, sunt necesare 233 de voturi. 

6.Depunerea jurământului

După obținerea votului de încredere, hotărârea Parlamentului este trimisă Președintelui României. Apoi membrii Guvernului depun jurământul de credință la Palatul Cotroceni, în fața Președintelui. Acesta este momentul exact în care noul Cabinet își intră deplin în drepturi și cel vechi își încetează mandatul.

Cât durează formarea unui Guvern și ce blocaje pot apărea

În condiții de stabilitate politică, procesul de formare a Guvernului poate dura între 5 și 7 zile.

În situații de negocieri dificile, termenul se poate prelungi la câteva săptămâni. Guvernul Bolojan a fost demis în urmă cu șase săptămâni, pe 5 mai 2026, iar consultările formale cu partidele au început pe 18 mai.

Blocajele în formarea Guvernului apar frecvent atunci când:

• nu există majoritate clară – nu există un singur partid care să aibă 50% + 1 din voturi în Parlamentul României
• negocierile eșuează – premierul desemnat nu reușește să strângă o majoritate în jurul listei sale în cele 10 zile
• Guvernul nu primește votul Parlamentului

Dacă Guvernul este respins de două ori în 60 de zile, Președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.

Concret, Constituția prevede, la art. 89 : „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.

„Nu mi se pare ceva ieșit neapărat din comun”

Vlad Adamescu, cofondator al inițiativei de educație civică „Politică la minut” și co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, a explicat pentru Libertatea că în România există o presiune publică mai mare decât în alte state europene pentru formarea rapidă a Guvernului.

Vlad Adamescu este licențiat în Științe Politice la King’s College London. Are un masterat în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics (LSE).

„Mereu este o discuție în România atunci când durează un pic mai mult formarea guvernului. Avem așteptarea asta că guvernul trebuie să se formeze foarte repede, imediat. Există presiunea asta a timpului pe care nu o vedem în alte state din Vestul Europei (nu zic că ar trebui să urmăm un model belgian unde poate să dureze și un an de zile formarea unui guvern).”, a spus Vlad Adamescu, pentru Libertatea.

Expertul subliniază că durata procesului depinde de negocieri și de configurația politică din Parlament, nefiind neapărat un semn de criză.

„Acum suntem în poziția în durează această formare de 5 săptămâni. Nu mi se pare ceva ieșit neapărat din comun. Faptul că durează un pic mai mult sau un pic mai puțin această formare a guvernului depinde și de propunerea președintelui, de desemnare. Depinde și de ce majorități se creează în parlament. N-aș zice că e neapărat ieșită din comun sau specială această durată de data asta.”, a adăugat acesta.

Desemnarea lui Adrian Veștea: „neconstituțională”

Vlad Adamescu susține că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier ridică semne de întrebare din punct de vedere constituțional, afirmând că aceasta s-ar fi făcut „în mod neconstituțional”, în absența unor consultări politice care să conducă la această propunere.

„În opinia mea, actuala desemnarea lui Adrian Veștea s-a făcut în mod neconstituțional, pentru că nu am avut o consultare cu partidele politice din care să reiasă acest nume de prim-ministru, Adrian Veștea. Am avut o singură consultare din care a ieșit formula Eugen Tomac cu un guvern tehnocrat. Acum avem Adrian Veștea cu un guvern politic. Nu acesta este spiritul Constituției, cu siguranță.”, consideră Vlad Adamescu. 

Expertul atrage atenția că este puțin probabil să mai existe consecințe juridice imediate în lipsa unei sesizări la Curtea Constituțională.

„Nu cred că mai există niciun fel de sancțiune când vine vorba de constituționalitatea acestei numiri, pentru că ar fi trebuit să fie sesizată Curtea Constituțională. Timpul este foarte scurt. Nu se va întâmpla cel mai probabil acest lucru, dar arată niște tendințe îngrijorătoare din partea președintelui Nicușor Dan, care este dispus să rupă partide, să încurajeze puciuri în interiorul partidelor și așa mai departe.”, subliniază Vlad Adamescu.

Rolul Președintelui în formarea Guvernului

Întrebat cine are, în realitate, rolul decisiv în formarea Guvernului: Președintele României sau partidele politice, Vlad Adamescu explică faptul că, în practică, Președintele are o influență majoră.

„E o competență partajată între Președinte și Parlament. De-a lungul timpului, cine are rolul dominant a fluctuat, în funcție de deciziile Curții Constituționale. Dacă citim Constituția cu ochii celor care au scris-o în 1990, ei și-au imaginat o Constituție în care Parlamentul să aibă rolul dominant în România și președintele să fie mai mult asemenea unui președinte de Republică Parlamentară.”, a răspuns Vlad Adamescu.

„De aceea, președintele are rolul dominant, pentru că pur și simplu poate să selecteze orice persoană care în mod rezonabil ar putea să strângă în jurul ei o majoritate în Parlament. Și asta îi dă foarte multă marjă de alegere. Poate să selecteze pe cineva care este membru al Parlamentului, pe cineva care este tehnocrat, pe cineva care nu este parlamentar. Poate să selecteze un expert, poate să selecteze cam pe cine vrea domnia sa. Cam asta am văzut în România în ultimii 36 de ani și de-aia rolul președintelui este în momentul de față cel mai important în procedura de desemnare.”, a explicat Vlad Adamescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE