Cel mai mic sat din Elveția are o biserică din secolul XVIII, un restaurant și doar 4 locuitori: „Turul satului durează două minute”

„Turul satului durează poate două minute. Dar este mândria și bucuria noastră”, spune Eric Schmid (24 de ani), râzând. El locuiește împreună cu fratele său Janik (20 de ani), tatăl lor Andreas (56 de ani) și partenera acestuia, Diana (56 de ani), în Zumdorf, în cantonul Uri.

Dar de ce trăiește aici o singură familie? „Suntem învecinați cu zone expuse avalanșelor și inundațiilor. De aceea, posibilitățile de construcție sunt extrem de limitate”, explică Andreas.

Istoria cătunului arată cât de încăpățânat a fost acest loc pentru a supraviețui: Zumdorf este o veche așezare fondată de valseri (grup etno-lingvistic de origine germanică), ce avea pe vremuri propria capelă și propria școală.

Însă, în repetate rânduri, cătunul a fost lovit de avalanșe. În 1851, o avalanșă a acoperit părți din sat. În 1869, mai trăiau acolo doar 13 oameni, iar mai târziu cătunul a fost unit cu localitatea Hospental.

Astăzi, doar familia Schmid menține satul în viață. Andreas conduce împreună cu Diana restaurantul Naturstube. El s-a mutat acolo la 24 de ani pentru a prelua afacerea de familie a părinților săi.

Eric și fratele său Janik au crescut în acel sat din Elveția, printre munți, zăpadă și liniște. Spun că nu se plictiseau niciodată.

„Eram mereu afară: schiam, ne dădeam cu sania, iar vara jucam fotbal. Să te întâlnești cu prietenii era însă ceva special. Ori mergeai cu bicicleta, ori te ducea tata cu mașina”, își amintesc ei.

Tinerețea lor este asociată în principal cu un sentiment de libertate: „Puteam să facem petreceri fără ca cineva să fie deranjat”, povestește Janik, râzând.

În timpul săptămânii, cei doi frați stau în alte localități, pentru că pleacă la serviciu, astfel că satul îi aparține doar lui Andreas și Dianei. Însă liniștea nu îi deranjează.

„În timpul programului, la restaurant e multă forfotă. De aceea contrastul este perfect pentru noi!”, spun ei.

În weekend, fiii se întorc și îi ajută. Mai ales iarna, când zăpada acoperă satul cu un strat gros de nea. „Uneori curățăm zăpada toată ziua”, spune Andreas.

În ciuda provocărilor, familia Schmid consideră că este un privilegiu să trăiască aici. „Familia este cel mai important lucru aici. Doar ea poate asigura continuarea existenței satului”, spune Andreas.

Iar poate următoarea generație va continua povestea. „Zumdorf este o parte din inima mea. Pentru mine ar fi o onoare să duc asta mai departe”, spune Eric – o dorință care, în cel mai mic sat, este cât se poate de mare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE