Zece schimbări importante din noua lege a educației. Ce spun experții: „Cu programele școlare ar fi trebuit să înceapă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectele de legi ale educației ar putea fi trimise în Parlament până la finalul lunii martie. Libertatea a trecut în revistă cele mai relevante modificări, a adunat opinii privind cele mai dezbătute subiecte și a discutat cu specialiști în educație despre punctele mai puțin abordate în spațiul public. „Cu programele școlare ar fi trebuit să înceapă, nici nu trebuia o schimbare de lege”, spune, de pildă, expertul Ovidiu Pânișoară.
Cuprins:
- Admiterea la liceu: Evaluare Națională plus examen de admitere
- Examen de Bacalaureat cu testarea la două limbi străine și o probă din afara profilului
- Studii superioare pentru toți cei care vor o carieră didactică
- Cursuri de management pentru directorii de școală
- Curriculum și programe școlare: „Nu văd prea multe schimbări în predare și învățare”
- 10% dintre locurile la liceu revin elevilor romi și celor cu cerințe educaționale speciale
- Alfabetizarea funcțională e definită de lege pentru prima dată
- Mai mulți bani pentru școlile din rural și pentru învățământul profesional și dual
- Transformarea inspectoratelor școlare în direcții județene
- O nouă instituție pentru digitalizare și introducerea catalogului electronic
Pentru toți actorii din educație, noul proiect de lege aduce o mulțime de întrebări. Ce se schimbă, de fapt, și cum afectează aceste modificări elevii, profesorii, părinții și, în fond, societatea? Libertatea a vorbit cu trei specialiști din educație și explică ce a fost și ce va urma la nivel legislativ.
Admiterea la liceu: Evaluare Națională plus examen de admitere
Una dintre propunerile din proiectul de lege „România Educată” este ca liceele să organizeze admitere pentru 60% dintre locuri, la profilurile foarte căutate, după ce elevii susțin Evaluarea Națională. Pentru restul locurilor se va desfășura repartizarea computerizată, în funcție de nota de la examen. Până acum se făcea doar repartizarea, ținându-se cont de media de la examen (la română sau limba maternă pentru elevii minoritari, și matematică) și de media generală din clasele V-VIII - cea din urmă a fost eliminată înainte de începerea anului școlar 2022-2023.
Această propunere s-a numărat printre cele care au atras cele mai multe reacții în spațiul public. „Ce sens are și Evaluare Națională, și examen de admitere la liceu. O inepție… foarte trist. Încurajarea meditațiilor si a șpăgilor, descurajarea elevilor, stres enorm atât pentru copii, cât si pentru părinți”, a scris o mamă în grupul de Facebook Părinții elevilor din România, cu peste 18.000 de membri.
La rândul ei, Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor, și-a exprimat dezacordul cu privire la admitere. „Nu procentul este problema, ci principiul de a susține un alt examen separat. Evaluarea Națională deja realiza o ierarhie pe baza căreia putea să aibă loc repartizarea la liceu. Aceste clase de excelență, de top, deja se formau în anumite licee tocmai pentru că intrau elevii cu cele mai mari medii la Evaluare”, a spus recent Miruna, pentru site-ul Școala 9. Ea a subliniat și că acest sistem va duce la inechități privind felul în care vor fi repartizați elevii.
Există însă și susținători ai acestei proceduri. „În acest fel, nu ar mai fi absolvenți de liceu analfabeți și nu s-ar mai perpetua și la facultăți acest dezastru”, a răspuns o femeie la o întrebare lansată online de ziarul Adevărul privind noua admitere. S-au strâns aproape 1.000 de comentarii, iar cei mai mulți utilizatori i-au împărtășit punctul de vedere.
Examen de Bacalaureat cu testarea la două limbi străine și o probă din afara profilului
Modificarea structurii examenului de Bac a stârnit, de asemenea, reacții pe rețelele de socializare.
În prezent, liceenii susțin probe orale (competențe lingvistice la limba română sau maternă, respectiv la o limbă străină, și competențe digitale) și trei probe scrise: la română, la disciplina obligatorie a profilului (istorie sau matematică) și la o disciplină la alegere. Minoritățile au și probe la limba maternă.
După noua lege, elevii vor avea și ceea ce se numește o competență complementară, adică cei de la Uman vor da o probă scrisă din matematică de bază sau din științele naturii, iar cei de la Real vor putea să aleagă una dintre următoarele discipline: istorie, filosofie, logică și psihologie. Toți liceenii vor fi notați cu admis/respins și ulterior vor intra în Bacalaureat.
Opiniile exprimate online au fost și în acest caz variate. „Ca elev la profil Uman consider că această lege este incorectă față de noi, elevii. Dacă această lege va fi implementată, care mai este rostul alegerii unui profil în clasa a IX-a? Nu toți copiii au talent la toate materiile”, a scris un elev pe Facebook.
Mulți adulți au însă altă părere. „Toată lumea are nevoie de matematică (...). Mai târziu li se va spune să-şi investească banii, pentru că nu vor putea conta pe o pensie de la stat şi se vor uita la calcule ca vițelul la poarta nouă”, a comentat cineva.
Se vor păstra și competențele digitale, dar o altă schimbare va fi în legătură cu testarea de limbă străină. Dacă până acum exista o probă orală la o singură limbă, în legea „România Educată” apare noutatea probelor scrise la două limbi de circulație internațională.
Studii superioare pentru toți cei care vor o carieră didactică
Potrivit noii legi, cadrele didactice vor fi obligate să urmeze un masterat didactic ca să predea la gimnaziu și liceu.
Pentru cei de la primar există două căi ca să profeseze: fie termină un liceu pedagogic și urmează apoi studii superioare - condiție introdusă în acest proiect de lege -, fie absolvă „Pedagogia învățământului primar și preșcolar” la licență și fac după aceea masteratul didactic.
Este sau nu util acest masterat didactic? Explică, pentru Libertatea, Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie din București.
În acest moment, formarea pentru cariera didactică are două rute, spune specialistul:
- modul psihopedagogic, adică în timpul licenței faci discipline pedagogice și practică
- masterat didactic la care, printre altele, se urmează nivelul al doilea de modul, care îți permite să predai la liceu și facultate.
„Mulți studenți se înscriu la modul pedagogic în timpul licenței, pentru că se gândesc la o carieră de rezervă. La masteratul didactic, în schimb, știu pentru ce vin”, precizează Ovidiu Pânișoară. În urma noii legi, se va renunța la al doilea modul psihopedagogic, iar primul modul va deveni o pregătire pentru masterul didactic.
<strong>Programul de masterat didactic nu era obligatoriu înainte, dar de câțiva ani se pilotează în nouă universități de stat din țară, printre ele UniBuc și „Babeș Bolyai” din Cluj, în cadrul unui proiect de cercetare coordonat de Ministerul Educației. </strong>
Deși i se pare un aspect pozitiv din lege că se introduce masteratul didactic obligatoriu, specialistul susține că acest program din lege se orientează mai mult spre practică, fără să se țină cont de impactul masterului didactic pilotat de același minister.
„Acum se transformă în practică. Nu trebuie să fie o ucenicie ca pe vremuri, studentul (viitor profesor) să învețe imitând. Elevii sunt entități complexe și generațiile sunt diferite. Profesorului trebuie să-i dai elemente structurale să facă față unor situații diferite de cele văzute la practică”, încheie Pânișoară.
Cursuri de management pentru directorii de școală
Directorul și directorul adjunct vor urma un program de formare în management, în primul an al fiecărui mandat, potrivit proiectului de lege. Programul ar trebui să-l asigure Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică.
„Este o soluție la o problemă”, spune, pentru Libertatea, Andreea Nistor, directoarea Asociației pentru Valori în Educație, care împreună cu alte ONG-uri din educație a propus mai multe amendamente la legea învățământului preuniversitar.
În România, ca să preiei conducerea unei școli, trebuie să fii profesor la bază. „Competențele de care ai nevoie ca să conduci o școală sunt diferite de abilitățile de care ai nevoie ca să fii profesor. Trebuie să știi să atragi finanțări, să scrii proiecte, să discuți cu primarul, să relaționezi poate și cu investitori”, adaugă Andreea Nistor.
Într-o altă versiune a legii „România Educată” se menționează și înființarea postului de director administrativ în preuniversitar, care să gestioneze, între altele, relația cu autoritățile locale, punct care nu mai apare în proiectul actual. „Ar fi ajutat, pentru că directorul ajunge să fie un coordonator operațional, nu mai are șansa să se gândească la inovație, la proiecte externe”, mai spune Nistor.
Curriculum și programe școlare: „Nu văd prea multe schimbări în predare și învățare”
Prea puține modificări față de ce așteptau actorii din educație au apărut la nivelul curriculumului (documente referitoare la conținuturile activităţilor de predare-învăţare) și al programelor școlare (cuprind oferta educațională pentru fiecare disciplină, precum și obiectivele pe care ar trebui să le atingă elevii și cum să ajungă acolo).
O schimbare, de pildă, este posibilitatea înființării claselor bilingve încă din școala primară. Conform proiectului, școlile ar mai avea libertatea să piloteze modele curriculare și forme noi de organizare și management.
„Nu văd prea multe schimbări în predare și învățare, în schimb, ne uităm cum evaluăm elevii și cum îi verificăm la final. Rezultatele sunt urmarea unui proces”, precizează Ovidiu Pânișoară de la Departamentului de Formare a Profesorilor de la Psihologie.
„Aștept să vedem ce vor face cu programele. Acum sunt stufoase, avem manuale plictisitoare care nu sunt în concordanță cu modul de gândire al elevilor de astăzi. Și ne mirăm că nu învață. E ca și cum le-am pune în față o mâncare care nu e pentru ei. Cu programele ar fi trebuit să înceapă, nici nu trebuia o schimbare de lege. Programele le puteau schimba și mâine”, mai spune specialistul.
10% dintre locurile la liceu revin elevilor romi și celor cu cerințe educaționale speciale
Mai multe voci au salutat pașii făcuți în lege pentru educația incluzivă. De exemplu, cel puțin 10% dintre cele 40% de locuri de la liceu care vor fi ocupate pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională, prin repartiție computerizată, vor fi prioritar pentru elevii cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale (CES) și pentru etnicii romi, se arată în proiect.
„Un lucru pozitiv este nevoia de echitate, incluziune, promovarea și apărarea diversității. Măsurile afirmative pentru cei vulnerabili sunt întotdeauna necesare”, spune, pentru Libertatea, Mirabela Amarandei, coordonatoarea Direcției de Orientare Strategică şi Politici Publice a Universității din București (UniBuc).
Aceasta a amintit și că „societatea se schimbă nu doar prin modificări la nivel legislativ, ci și prin schimbare de mentalități”. Dacă școlile îi integrează pe toți copiii, și societatea devine mai incluzivă, consideră Amarandei. Cel mai important însă va fi pentru cei vulnerabili: „O persoană care era dependentă de familie poate să-și capete autonomia prin educație și prin faptul că școala se deschide”.
Proiectul educațional include și suplimentarea cu 75% a costului standard (cât costă să-l pregătești într-un an școlar) pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă.
Alfabetizarea funcțională e definită de lege pentru prima dată
Una dintre noutăți este faptul că pentru prima dată, legea oferă o definiție a alfabetizării funcționale: „Reprezintă un set de competențe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta potențialul și pentru a participa în societate”.
Ministerul Educației vrea și să se implementeze un program național de formare a cadrelor didactice, cu scopul de a crește alfabetizarea funcțională a elevilor.
Mai mulți bani pentru școlile din rural și pentru învățământul profesional și dual
Costul standard per elev se calculează anual și se alocă în funcție de numărul elevilor din școală, spune Andreea Nistor, directoarea Asociației pentru Valori în Educație. Una dintre măsurile din noul proiect o reprezintă majorarea finanțării cu 25% pentru instituțiile din comunități dezavantajate, de pildă din rural, precum și pentru cele tehnologice și duale - care au contracte de parteneriat cu diverse companii pentru ca elevii să-și formeze abilități în cadrul lor.
<strong>„Pentru o clasă de-a III-a din rural unde poate ai doar 13 elevi, ca ei să își desfășoare orele în condiții bune, costul este același ca și pentru o clasă dintr-o școală din București care are 30 de copii”, mai spune Andreea Nistor. </strong>
Aceasta atrage atenția și că în învățământul tehnologic, profesional și dual sunt alte nevoi decât în cel teoretic. „Îți trebuie laboratoare și tehnologie. Costul procesului educațional e mai mare decât la învățământul teoretic. La un colegiu național din București nu au nevoie copiii de atâta infrastructură ca la Școala profesională Kronstadt din Brașov, unde învață să fie, de exemplu, tehnicieni pentru industria aviatică”.
Până în 2027, învățământul tehnologic va colabora obligatoriu cu angajatori și se plănuiește, astfel, o extindere a sistemului dual.
Transformarea inspectoratelor școlare în direcții județene
Nu vom mai avea inspectorate școlare, se arată în noua lege, ci acestea vor fi înlocuite cu direcții județene de învățământ preuniversitar, subordonate Ministerului Educației. Planul ar fi ca angajații din inspectorat să fie mutați în aceste structuri nou-înființate.
Direcțiile respective vor avea, între altele, următoarele responsabilități: controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului unităților de învățământ; coordonează admiterea în licee, evaluările naționale, examenele de certificare a calificărilor profesionale și concursurile școlare.
Inspecția generală și tematică de la fostele inspectorate școlare o va prelua vechiul ARACIP reorganizat sub denumirea Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP), care va avea și birouri județene.
Este varianta pe care și-o asumă coaliția de guvernare, spune Mirabela Amarandei, coordonatoarea Direcției de Orientare Strategică şi Politici Publice a UniBuc. Ea subliniază că s-au expus mai multe viziuni public cu privire la instituțiile care coordonează învățământul preuniversitar. De pildă, desființarea totală a inspectoratelor și delegarea atribuțiilor acestora către unitățile de învățământ.
„Modelul propus în legea educației conservă un centralism pe care îl deține Ministerul Educației și tinde mai puțin către acordarea de autonomie instituțiilor preuniversitare. Realitatea a arătat că voința partidelor politice se îndreaptă spre conservarea unor poli de putere și a unei resurse care să răspundă intereselor politice și mai puțin intereselor școlii și ale copiilor”, adaugă Amarandei.
Întrebată de Libertatea care este viziunea sa în legătură cu inspectoratele, aceasta a spus că susține o descentralizare treptată, și anume conducerile școlilor să aibă o oarecare autonomie, ca în Occident, și să ia decizii cu privire la personalul didactic și la resursele financiare. Așa, profesorii și-ar înțelege mai limpede responsabilitatea față de elevi și de societate.
<strong>Cum ar arăta monitorizarea școlilor în acest scenariu? „Prin monitorizare înțeleg o abordare de tip colegial, să nu mai existe un băț de care să ne temem”, mai spune Mirabela Amarandei. </strong>
După ce ministrul Ligia Deca a prezentat legile educației, au apărut nemulțumiri privind reorganizările centrelor județene de resurse și asistență educațională (CJRAE), respectiv centrul din București (CMBRAE), de unde vin consilierii școlari, coordonate metodologic de inspectorate până acum. Se va înființa, conform noului proiect de lege, Centrul Național pentru Educație Incluzivă, care va deveni responsabil de coordonarea lor.
O nouă instituție pentru digitalizare și introducerea catalogului electronic
Sunt planuri și în legătură cu folosirea tehnologiei în preuniversitar. Se înființează, de exemplu, Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare (UESMATD), „cu responsabilități în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală, digitalizarea proceselor și asistență în furnizarea de soluții pentru probleme informatice la nivel hardware și software”.
În plus, la 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, școlile ar trebui să aibă acces la catalogul electronic digital.
Proiectul de lege mai prevede că, începând cu anul școlar 2027-2028, evaluările și examenele naționale se vor susține doar în format digital.
Proiectul de lege va ajunge probabil în Parlament la sfârșitul lunii, iar acolo va intra în discuții în comisii și se pot aduce noi modificări.
