Cele mai sumbre temeri ale Vestului față de un conflict în Ucraina: numeroase victime, mii de refugiați, o țară partiționată și o Europă instabilă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În vreme ce nici Washingtonul, nici Europa nu au renunțat la speranța privind rezolvarea diplomatică a crizei, este greu de văzut ce anume ar putea ei să ofere Moscovei, în loc de controlul asupra Ucrainei, spun analiștii citați de publicația Politico. În același timp, este la fel de greu de crezut că Putin va accepta să facă un pas înapoi din această criză, fără să primească ceva.
După ce a mobilizat mai bine de 100.000 de militari și armament la granițele Ucrainei, Vladimir Putin a plasat Rusia într-o poziție de atac, care a îngrijorat Occidentul.
Forțele ucrainene, oricât de determinate ar fi, nu ar putea face față militarilor ruși. De fapt, întrebarea este nu dacă Ucraina va respinge un eventual asalt, ci mai degrabă cât va putea face față acestuia și ce va urma după asta.
„Rușii nu vor avea mari probleme în a declara victoria după câteva săptămâni, dar abia atunci va începe războiul adevărat”, spune pentru Politico Maximilian Terhalle, un expert german în conflicte, profesor la London School of Economics.
„Dificultatea ar fi să păstreze (teritoriul), iar rușii s-ar putea confrunta rapid cu un război de gherilă”, adaugă acesta.
În ciuda acestor riscuri, Kremlinul a formulat o serie de revendicări maximaliste, fără șanse prea mari de a primi un răspuns pozitiv, un lucru care sugerează că Vladimir Putin nu favorizează un acord diplomatic.
O teorie a observatorilor este aceea că Putin încearcă astfel să construiască o justificare pentru un eventual conflict, în ideea că Rusia nu va fi singura învinuită pentru ce urmează.
„Singurul lucru care mai lipsea de pe listă era o solicitare privind returnarea Alaskăi”, spune ironic Michael Kofman, expert pe tema armatei ruse și director al programului de studii rusești la CNA, un think-tank din Washington.
„Cred că dorește un refuz al SUA pentru a justifica folosirea forței”, adaugă acesta.
Mulți comentatori spun că scopul final al lui Putin ar fi un soi de re-formare a URSS, evident limitată. Liderul de la Kremlin are deja Belarusul ferm în sfera de influență a Moscovei și dorește același lucru pentru Ucraina, de fapt, mai ales pentru Ucraina, ceea ce înseamnă că Kievul trebuie să își întrerupă legăturile cu Occidentul.
În vreme ce nici Washingtonul, nici Europa nu au renunțat la speranța privind rezolvarea diplomatică a crizei, este greu de văzut ce anume ar putea oferi Moscovei aliații, în loc de controlul asupra Ucrainei.
În același timp, este la fel de greu de crezut că Putin va accepta să facă un pas înapoi din această criză, fără să primească ceva de la occidentali.
Acestea sunt motivele pentru care președintele Joe Biden și aliații NATO consideră că un conflict armat, chiar dacă unul minor, este foarte posibil.
Pierderi serioase de vieți omenești, inclusiv printre civili
Cum ar arăta acest conflict? Scenariile luate în calcul de experți variază - de la instituirea unui „pod” spre Crimeea ocupată la o incursiune în Donbas sau ocuparea unei mari părți din țară.
Primele variante ar putea fi insuficiente pentru scopul final al lui Putin, în vreme ce ultima ar putea fi prea complicată pe termen lung.
Politico a vorbit cu mai mulți experți militari pentru a înțelege ce ar putea urma. În vreme ce acești experți au opinii diferite în multe privințe, există un consens și acela spune că scenariul ideal pentru Putin ar fi o Ucraină partiționată, în care Rusia controlează estul țării, până la râul Nipru.
Înainte de invazie, Rusia ar putea fabrica un pretext, cum ar fi protejarea securității cetățenilor din Donbas. Totul ar putea începe cu mici ciocniri, care s-ar transforma apoi într-un conflict major.
Cu mii de trupe staționate în Belarus, aflat la mai puțin de 200 de kilometri de Kiev, dar și în mai multe puncte de graniță cu Ucraina, Rusia ar putea apoi lansa un atac simultan pe mai multe direcții.
O țintă-cheie ar fi Kievul, pe care rușii l-ar putea ataca de pe ambele maluri ale Niprului, dar și din aer. Forțele ruse ar putea folosi aceeași strategie pentru alte centre urbane, precum Harkov, aflat la mai puțin de 50 de kilometri de granița cu Rusia.
O întrebare-cheie ar fi „câtă rezistență ar întâmpina Rusia?”. Moscova pare că mizează pe faptul că ucrainenii din est, mulți dintre ei rusofoni, vor accepta și asaltul și o eventuală uniune cu Rusia - o presupunere greșită, potrivit unor observatori.
„Rușii subestimează determinarea ucrainenilor”, spune Gustav Gressel, un analist al Consiliului European pentru Relații Externe, care crede că ucrainenii vor lupta îndârjit.
O rezistență determinată ar oferi rușilor două variante: să dea înapoi și să accepte o rezolvare diplomatică a conflictului sau să sporească ofensiva. „Instinctul meu îmi spune că Putin va spori ofensiva, deoarece singurul mod prin care își poate atinge scopul politic de a controla Ucraina este de a subjuga și ocupa țara”, spune Gressel.
Asta ar aduce pierderi serioase de vieți de ambele părți, inclusiv mulți civili ucraineni. Chiar dacă Rusia va captura rapid Kievul și va ajunge să controleze jumătate de țară, riscul unei insurgențe prelungite susținute de Vest ar rămâne valabil.
Este totuși nesigur că ucrainenii obișnuiți ar fi pregătiți să meargă până acolo. Inclusiv pentru că o țară cu relief plat nu oferă prea mult spațiu pentru tactici de gherilă. De aceea, „este foarte posibil ca Rusia să fi ajuns la concluzia că o ocupație poate fi realizată”, spune Kofman.
Într-adevăr, Rusia a reușit în trecut să sufoce insurgențe, precum cea din Cecenia, spre exemplu. Dacă Rusia va dori să îi trateze pe ucraineni așa cum i-a tratat pe ceceni, asta este altă întrebare.
Cu un guvern-marionetă instalat la Kiev și cu controlul asupra estului țării, Rusia ar obține astfel un stat instabil, o zonă tampon între ea și țările NATO.
Ce s-ar întâmpla în Europa
Un atac al Rusiei și ocuparea estului ar declanșa un val de refugiați spre vestul Ucrainei și al Europei. Ucrainenii pot călători în Europa fără vize, ceea ce înseamnă că mulți vor încerca să ceară azil în statele UE.
Pentru Europa, efectul unui astfel de conflict ar fi o unitate fără precedent. Poziția ar fi vizibilă chiar și în Germania, care a ezitat să adopte o abordare dură în anumite privințe.
„O invazie ar genera o unitate a NATO cum nu s-a mai văzut până acum”, a asigurat un oficial german din domeniul Apărării.
Asta ar însemna mobilizarea de trupe suplimentare americane în Europa și suspendarea acordului cu Rusia, care spune că NATO nu va institui baze permanente în statele baltice sau în centrul și estul Europei. Discuțiile din Finlanda și Suedia privind aderarea la NATO s-ar intensifica.
SUA, ale căror forțe ar fi împărțite între Asia și Europa, vor cere aliaților din UE să își asume mai multe responsabilități pentru propria lor securitate.
Mediul de securitate din Europa s-ar schimba fundamental, iar tensiunile se vor resimți în conflictele încă nerezolvate de pe continent, spre exemplu, situația din Bosnia și Herțegovina. Rusia și-ar putea folosi influența acolo și în alte țări balcanice pentru a alimenta alte diviziuni în Europa.
O întrebare-cheie ar fi aceea dacă Putin este totuși pregătit să gestioneze lovitura puternică pe care economia Rusiei ar urma să o primească. Sancțiunile anunțate de Occident, cum ar fi decuplarea de la sistemul internațional de plăți SWIFT, ar face ca Rusia să fie mai dependentă de China.
Dar nu doar Rusia ar simți efectele rupturii. Sancțiunile care ar lovi Moscova - un producător major de gaze și petrol - ar duce la majorarea prețurilor la energie sau chiar la întreruperea livrărilor către Europa.
În vreme ce unii se tem că invazia din Ucraina ar arunca Europa într-un nou Război Rece, aceștia au doar pe jumătate dreptate.
Mare parte din Războiul Rece, relațiile dintre est și vest au fost stabile, guvernate de o serie de acorduri pentru controlul armelor. În scenariul unei invazii, viitorul apropiat se arată mult mai impredictibil. Iar spre deosebire de Războiul Rece, SUA sunt acum concentrate nu doar pe Rusia, dar și pe China.
De altfel, o mare îngrijorare este aceea că China ar putea folosi criza din Ucraina pentru a încerca să captureze Taiwanul prin forță, un pas care ar arunca lumea și mai mult în criză.
„Cu siguranță va fi mai sumbru și mai rău, înainte ca lucrurile să se calmeze”, crede Kofman. „Ne vom întoarce într-o perioadă pe care unii dintre noi speram să nu o mai revedem”, adaugă el.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
