Se anunță noi restricții de Sărbători. Cercetător român la Oxford: „Dacă nu reușim să creștem rata vaccinării, degeaba le-am implementat”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că săptămâna viitoare va fi adoptat un nou set de măsuri pentru a reduce riscul de răspândire a noii variante Omicron. Libertatea a vorbit cu Ştefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford şi consultant în sănătate publică și epidemiologie, despre cum ar trebui să arate măsurile de restricţie.
Cuprins:
Valul 5 al pandemiei va fi cel puțin unul „amestecat”, dat de tulpina nouă Omicron și de cea care e dominantă acum, Delta, a explicat şeful Departamentului pentru Situaţiii de Urgenţi, Raed Arafat, vineri, la Digi24. „E posibil ca luna ianuarie să fie pentru România o lună în care va începe o creștere a cazurilor, după sărbători“, a spus acesta.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.490 de cazuri, iar rata de incidenţă s-a aflat în scădere în ultimele săptămâni. Totuşi, autorităţile sunt alertate de apariția noii tulpini Omicron. În acest context, Ministrul Sănătăţii a anunţat că România va impune testarea celor care intră în ţară, în funcţie de anumite categorii.
Europa se confruntă cu valul V al pandemiei de COVID, însă mulţi români aşteaptă relaxarea măsurilor restrictive în apropierea sărbătorilor. Cercetătorul Ştefan Dascălu insistă asupra necesităţii vaccinării. „Restricţiile doar ne dau timp“, susţine acesta.
„Cred în acordarea de beneficii persoanelor vaccinate“
Libertatea: România va lua noi măsuri, săptămâna viitoare, pentru reducerea transmiterii COVID. Totuşi, la nivel naţional, rata de infectare a scăzut. Ce ar măsuri ar trebui luate?
Ştefan Dascălu: În ce priveşte răspunsul autorităţilor în faţa tulpinii Omicron, noi implementăm măsuri restrictive acum, precum testarea la graniţă sau carantinarea. Asta însă doar ne dă timp. Noi trebuie să ne întrebăm ce facem cu timpul respectiv? Avem o strategie de a preîntâmpina valul următor? Sau doar impunem măsuri pentru că şi alte ţări o fac.
În absenţa unei strategii coerente, măsurile restrictive nu vor face decât să nemulţumească oamenii. Şi nu vor avea niciun efect pe termen lung. Pentru că tot ce pot să facă restricţiile este să încetinească răspândirea virusului. Ele nu blochează în totalitate transmiterea.
- Au fost restricţiile în măsură şi să stimuleze vaccinarea?
- Până acum, s-au vaccinat doar oamenii care deja aveau intenţia sau erau uşor ezitanţi. Campania de vaccinare a început de aproape un an, dar noi încă nu avem un dialog cu populaţia care evită sau refuză în totalitate vaccinul. Iar aceşti oameni, de bunăvoie, nu se vor vaccina. Deja e foarte greu să ajungi la ei doar prin comunicare.
Rata vaccinării a crescut, recent, ca urmare aşa-ziselor constrângeri pe care le-a adus certificatul verde sau, mai bine zis, privilegiile pe care acesta le-a adus celor vaccinaţi. Iar alţi oameni au fost convinşi să se vaccineze din frică.
Valul patru a făcut ravagii în România, iar numărul mare de victime ne-a cam speriat. Oamenii s-au vaccinat de frică. Aşadar, nu cred c-ar trebui să ajungem până la vaccinare obligatorie. Şi nu pentru că nu aş considera că este bună, ci pentru reverberaţiile sociale pe care l-ar delanşa. Dar cred în acordarea de beneficii persoanelor vaccinate. E o măsură nu doar bună, ci necesară în acest moment.
Până acum, restricţiile de circulaţie s-au adresat şi celor vaccinaţi, şi celor nevaccinaţi. Iar această situaţie nu a motivat deloc persoanele reticente la vaccin. În plus, nu e corectă.
Din punct de vedere epidemiologic, nu doar că persoanele vaccinate nu dezvoltă forme severe. Rata de transmitere e mai mică. Da, persoanele vaccinate se pot infecta, dar şansele să transmită boala sunt mult mai mici. O persoană vaccinată e infecţioasă un timp mai scurt, pur şi simplu. Există date despre acest fenomen.
„Oamenii sunt obosiți de COVID și să audă de măsuri restrictive”
- Ar trebui să ţină cont resticţiile de datele pandemiei la nivel local?
- Cred că descentralizarea măsurilor de sănătate publică ar însemna o responsabilizare excesivă atât a DSP-urilor, cât şi a factorului politic la nivel local. Nu-i o problemă de instruire. Ci, dacă presiunile politice la nivel local sunt foarte mari asupra unităţilor locale, măsurile nu vor fi luate. Deja vedem asta.
Eu cred că ne trebuie un cadru legal formal, prin acţiune unitară din partea regiunilor şi statelor. Acelaşi scenariu nu e valabil numai la nivel local faţă de naţional, ci şi la nivel naţional, faţă de contextul internaţional. Degeaba închide România graniţele dacă celelalte ţări au transmitere comunitară cu Omicron. Măsurile restrictive ajută, dar ele mai mult ne câştigă timp. Dacă noi nu reuşim să pregătim sistemul sanitar, să aducem vaccinarea la un nivel mai mare, degeaba le-am implementat. Uneori, face mai mult rău, pentru că oamenii sunt foarte obosiţi.
Oamenii sunt foarte obosiţi de COVID, sunt obosiţi să audă de măsuri restrictive. Şi mulţi dintre ei, care deja s-au vaccinat, care au fost cetăţeni responsabili, au purtat mască, au stat acasă, oamenii ăştia se simt frustraţi.
Dacă în ţară nu se schimbă nimic, ei nu-şi mai pot explica de ce au făcut acest efort.
- La ce vă aşteptaţi pentru valul V?
- Cred că trebuie să avem măsuri valabile pentru toată lumea şi criterii care, în acest context pandemic, să diferenţieze contribuţia fiecărui cetăţean la sănătatea publică. E factorul responsabilităţii individuale. Tratamentul medical pentru un pacient de terapie intensivă e de 2.000 de euro pe zi. E cinică această discuţie, dar, amplificând-o la nivel naţional, aceste resurse materiale sunt direcţionate din alte părţi. Printre altele, de la alţi oameni care ar fi trebuit să beneficieze de tratament pentru boli cronice. Faptul că noi nu reuşim să găsim o formă a certificatului verde arată că nu o să reuşim nimic.
La momentul de faţă, e mai mult o simulare că se caută soluţii. Pentru că, într-adevăr, e vorba de măsuri nepopulare. Şi măsurile astea trebuie luate de factorul politic. E greu să spun la ce mă aştept.
