Cercetătorii de la MIT au transformat coronavirusul în muzică, iar asta ar putea duce la un tratament nou
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Se spune că muzica vindecă sufletul. Poate cu asta în minte, cercetătorii de la MIT au exploatat o metodă neconvențională de reprezentare a datelor pentru a detecta puncte slabe în armura noului coronavirus.
Cum altfel decât transformând un fragment al virusului în muzică?
Muzica din virus
E dificil să asociem lucruri frumoase cu noul coronavirus care ucide mii de oameni în fiecare zi în acest moment peste tot în lume. Cu siguranță se vor ecraniza povești din vremurile tulburi ale pandemiei, se va scrie literatură valoroasă și vor apărea albume de muzică.
Suferința de multe ori ne răscolește și ne trezește creativitatea. Dar să creezi muzică literamente dintr-un virus? Asta într-adevăr ne pune imaginația la încercare.
Cercetătorii de la MIT au folosit structura și secvențele de aminoacizi din proteina țepușă a patogenului COVID-19 pentru a umple o partitură. Fiecare aminoacid a fost convertit într-o notă muzicală, aducând la viață proteina coronavirusului în sunete de clopoțele, flaut și corzile vibrante de koto (un instrument tradițional de muzică din Japonia).
Reprezentarea datelor ca sunet este o tehnică ce poartă numele de sonificare. Deși ideea poate părea ciudată și fără utilitate practică, acest proces este atât relativ simplu cât și plin de aplicabilitate.
Poate cel mai popular exmplu de sonificare este binecunoscutul contor Geiger. Conceptul instrumentului de măsură pentru nivelul radiațiilor este foarte simplu -- cu cât nivelul radiațiilor crește, crește și rata bătăilor auzite. Sonificarea a mai fost folosită pentru seturi de date complexe, cum ar fi cutremurele, radiația solară, sau simulările de coliziuni de particle.
Deși nu putem vedea obiectele nanoscopice, cum ar fi proteinele sau alte molecule ce compun practic toată materia vie ce ne înconjoară, inclusiv celulele noastre, țesutul nostru, cât și patogenii ca virusurile, algoritmul nostru computațional ne permite să facem manifestarea lor materială audibilă. Această piesă este o reprezentare muzicală a structurii și secvențelor de aminoacizi din proteina țepusă a patogenului pentru COVID-19.
Markus Buehler, profesor de inginerie la MIT, în descrierea soundcloud a piesei muzicale recent create la MIT:
Acesta nu este un simplu proiect artistic
Coronavirusul este numit așa datorită tepuselor în formă de coroană care îi acoperă suprafața ce înconjoară materialul genetic. Aceste țepușe sunt ceea ce permit virusului să detecteze receptorii susceptibili ale celulei unei gazde.
Odată atașat de celulă, virusul își injectează materialul genetic prin aceste țepușe, programând celula să creeze copii ale virusului.
Cercetătorii speră ca acest format inovator de reprezentare a proteinelor virale va permite oamenilor de știință să găsească tratamente noi sau chiar leacuri pentru noul coronavirus, care i-ar putea dezactiva țepușele.
De exemplu, unii ar putea găsi această abordare mai intuitivă decât alte metode convenționale de studiere a proteinelor, cum ar fi modelarea proteică. Secvențele sonice ale proteinei țepușe ar putea fi comparate cu cele dintr-o bază de date pentru a găsi “uși din spate” prin care se poate intra și neutraliza coronavirusul.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
