Cercetătorul Adrian Constantin, laureat cu „Nobelul Austriei”, despre praful saharian: „Un fenomen vechi. Sunt studii care arată că exista și în urmă cu o mie de ani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesorul Adrian Constantin este un nume de referință în Austria. În anul 2020, el a obținut Premiul Wittgenstein, denumit „Nobelul Austriei”, pentru care a primit 1,5 milioane de euro pentru cercetarea în domeniul modelării matematice, mişcării valurilor şi curenţilor.
Cuprins:
Cum se produce ploaia cu praf saharian
Este recunoscut şi pentru numărul mare de cercetători de vârf care s-au format în echipa lui. În 2022, într-o festivitate organizată la Liceul Nikolaus Lenau, Adrian Constantin a primit titlul de cetățean de onoare al Timișoarei.
Profesorul Universității din Viena, Adrian Constantin, a explicat pentru cititorii ziarului Libertatea cum se produce un fenomen care a fost tot mai mult resimțit în ultimii ani în România: ploaia cu praf saharian. Specialistul arată că, la modul general, fenomenul în sine este unul simplu.
Vântul puternic din Sahara, produs în special între primăvară și toamnă, ridică nisipul în atmosferă, ducându-l deasupra Oceanului Atlantic până spre America. Surprinzător, spune cercetătorul, este că praful saharian are două efecte benefice.
„Primul este că, din cauză că acest nisip e transportat peste Atlantic, inhibă formarea cicloanelor, furtunilor deasupra Atlanticului. Condițiile sunt nefavorabile pentru furtuni mari. Al doilea efect este că acest nisip roșiatic are relativ mai mult fier, care este foarte bun pentru așa-numita iarbă de mare, despre care s-a descoperit recent că este foarte benefică în producerea oxigenului”, a precizat Adrian Constantin.
Potrivit acestuia, pe timpul iernii, când vântul care duce praful saharian deasupra Atlanticului e mai slab, alt vânt direcționează nisipul spre Europa.
„Dacă este foarte arid în Sahara, sunt mai puternice vânturile și transportă mai ușor acest nisip. Spre exemplu, anul acesta au fost foarte multe ploi de nisip în Anglia”, lămurește expertul. Cercetătorul de origine română susține că un fenomen foarte interesant s-a produs în urmă cu un mileniu, în secolul X, când în nordul Africii a fost o perioadă foarte mare de secetă.
„Există studii făcute în Alpi care spun că în Italia, Austria și Elveția a fost foarte des întâlnit acest nisip de Sahara. Acest fenomen, al ploilor cu praf saharian, este unul vechi, exista și în urmă cu o mie de ani, posibil și în România”, mai spune profesorul Constantin.
El susține că, având în vedere că praful saharian adus în România este resimțit atunci când vine ploaia, nu sunt probleme majore de poluare. „Problematic ar fi dacă ar ține câteva săptămâni la rând. Nu e un fenomen care persistă. Efect major asupra sănătății nu cred că are”, a mai explicat specialistul.
De ce se răcește brusc apa mării în sezonul estival
Un fenomen care a fost resimțit puternic în vara anului 2023, când temperatura apei mării s-a răcit brusc în plin sezon estival, a fost și el explicat de cercetătorul român:
„Upwelling înseamnă apă care vine din adâncime. Sunt doi factori fundamentali care fac să se întâmple așa ceva. O dată e nevoie de un vânt destul de puternic de-a lungul coastei. Tipic la o coastă cum e cea a Mării Negre e briza, care vine dinspre mal spre mare și invers.
Un al doilea factor e rotația pământului. În cazul vântului care bate de-a lungul coastei, rotația pământului face ca apa să se deplaseze cu 90 de grade la dreapta. Ca apa de suprafață să se deplaseze la dreapta trebuie să fie apă care vine de jos și care e altfel decât cea de suprafață. E mai sărată, mai rece și are mai mulți nutrienți”, a explicat Adrian Constantin.
Profesorul român a subliniat că direcția vântului e foarte importantă. În cazul în care vântul bate dinspre sud spre nord apare fenomenul „upwelling”, când apa mării se răcește, dar dacă vântul de coastă bate de la nord la sud apare fenomenul invers, „downwelling”, când apa mării din adâncime se încălzește. „Cu cât e mai intens vântul, cu atât e mai puternic acest fenomen”, a punctat profesorul Constantin.
Diferența între date și informații
În privința schimbărilor climatice, cercetătorul român susține că oricine poate observa că este mai cald, iernile sunt mai slabe și este o tendință de încălzire recentă care e pronunțată.
„Atunci când se încălzește prea mult, există posibilitatea de furtuni, de evenimente mai extreme, de vânt mai puternic. E clar că încălzirea influențează meteorologia și clima. Acum există investiții foarte mari în cercetare climatologică. Personal, eu cred că a face preziceri exacte este imposibil și este și foarte riscant”, susține Adrian Constantin.
Ceea ce s-a făcut în ultimele decenii din punct de vedere al dezvoltării tehnologiei din domeniul cercetării „este extraordinar”. În urmă cu 50 de ani, cercetătorii nu și-ar fi închipuit că pot să existe atâtea date. Acestea ajută, dar există și un pericol. Dacă sunt prea multe date există o tendință de a vedea legături care sunt întâmplătoare. Noi avem date acum, dar avem informații destul de puține despre trecut”, a explicat profesorul Constantin.
Schimbările climatice: multe păreri, puține soluții reale
Omul de știință român susține că în domeniul schimbărilor climatice, pe lângă factorul științific, care este deja foarte complicat, apare și aspectul politic, combinat cu activitatea economică (panouri solare, mașini electrice).
În această situație este foarte greu de estimat ce funcționează și ce nu funcționează, pentru că interesele în joc sunt foarte complexe. Pentru mine, ca om de știință, experiența cu COVID-ul, cu ce s-a întâmplat în timpul pandemiei ar trebui să fie un semnal de alarmă. A apărut ceva periculos, potențial ultrapericulos. Problema e că, atunci când această situație este una de foarte mare interes, expertul care este luat în seamă, în general, este cel care face cea mai multă gălăgie.
Cercetătorul dă și exemplul fabricării de panouri solare sau baterii pentru mașinile electrice, pentru a căror producție e nevoie de materii prime speciale, cum ar fi metalele rare.
„Bateria e o problemă, pentru că e foarte mare și conține multe substanțe toxice. Noi consumăm ce se produce cu multă poluare în India și China. Mi se pare că problema cu clima seamănă un pic cu treaba cu corona. Toată lumea vorbește, toată lumea are soluții și la sfârșit nu prea știm ce funcționează, ce nu funcționează și dacă e mai bine sau mai rău. E adevărat, există schimbări climatice, dar această idee că există o soluție sau o listă cu soluții, dată fiind complexitatea fenomenului, este dezamăgitoare”, mai explică profesorul Adrian Constantin.
Cercetătorul susține că una dintre soluțiile posibile la reducerea poluării este ca produse de larg consum să fie produse local astfel încât să nu fie nevoie să fie transportate, spre exemplu, din China în Europa.
„Eu cumpăr scobitori produse în China. Este absurd. Scobitori se pot produce și local. Nu are rost să transportăm totul, să poluăm din astfel de motive. Întotdeauna când vin în România cu mașina mă șochează cât de multe camioane există pe autostradă la vama cu Ungaria. Eu nu spun acum să nu se aducă marfă din alte țări, dar anumite lucruri se pot produce local”, a mai spus Adrian Constantin.
suparman 23.04.2024, 11:15
Austria, țara care l-a dat lumii pe Hicler, inventatorul Schengenului terestru, pentru care a primit Nobelul Austriei. Acest Schengen terestru este un fenomen vechi, sunt studii care arată că exista și în urmă cu o mie de ani.
hurricane 23.04.2024, 11:25
Hicler, inventatorul Schengenului terestru, inventatorul apei calde, inventatorul alifiei contra durerilor de spate laoreat a tuturor premiilor austriece, dar il rugam sa nu ii de reteta lui ciolacu ca nu o sa mai putem lua cm impozitat