Cercetătorul care dezgropa morții comunismului de la Periprava și-a dat demisia: ”Conducerea ICCMER m-a dus în colaps psihic”. Replica instituției
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce ani de zile a scos din nisip rămășițele morților din lagărul de la Periprava pentru a le restitui urmașilor, Gheorghe Petrov susține că actuala conducere a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesca început să-i ceară tot soiul de lucruri absurde. Așa că a demisionat. În replică, șefa IICCMER spune că acesta a plecat pentru că i-ar fi fost afectate interesele personale.
Cuprins:
La Periprava e capăt de drum și de țară, căci dincolo de baltă e numai Ucraina. În cimitir sunt mai mulți lipoveni decât pe ulițe, odihnindu-se sub crucile albastru-azuriu, care se pierd în orizontul fără capăt din Deltă.
Însă un colț năpădit de buruieni ascunde istoria sumbră a Peripravei, care a adăpostit teribilul lagăr condus de torționarul Ion Ficior.
Acum, aici n-a mai rămas decât o parte din oasele celor 106 deținuți politici care și-au dat ultima suflare în colonia ce doar în acte nu era una de exterminare.
Uitate timp de șase decenii în gropi nemarcate, oasele fără nume ori cruce au început să iasă la suprafață cu ajutorul cercetătorilor și arheologilor de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
De-a lungul a șase campanii de săpături, întreprinse de o echipă de cinci arheologi, în frunte cu Gheorghe Petrov, au fost scoase din nisip rămășițele a 51 de victime ale comunismului.
Încă doi-trei ani, și toți morții fără nume ai Peripravei ar fi fost în drum spre o restituire către familiile care au așteptat decenii ca cei dragi să se întoarcă acasă. Ori măcar să aibă paree de o îngropăciune creștinească, departe de lagărul morții ascuns în ultimul sat al Deltei.
La începutul lui iulie, nimeni n-a mai venit la Periprava. Campania de săpături de anul acesta a fost amânată în ultimul moment de noua conducere a IICCMER.
Pentru Petrov, amânarea săpăturilor înseamnă mai degrabă abandonarea lor pentru acest an. În cimitir nu se poate lucra decât câteva luni pe an, în contratimp cu nivelul Dunării.
După luni întregi în care acuză că a fost supus la hărțuiri birocratice, cercetătorul dedicat dezgropării victimelor comunismului a plecat de la Institut.
”M-au adus în colaps psihic”
”Am zis că e mai importantă sănătatea, că efectiv m-au adus în pragul colapsului psihic”, spune Gheorghe Petrov, care pe 10 iulie și-a încheiat povestea de 15 ani la IICCMER.
Odată cu plecarea lui, au rămas în aer campaniile arheologice care de-a lungul anilor i-au scos la suprafață nu doar pe morții uitați ai Peripravei, ci și pe opozanții anticomuniști îngropați mișelește în apropierea fostei Securități din Caransebeș, pe deținuții politici morți în Penitenciarul Târgu Ocna și pe mulți dintre partizanii căzuți în lupte cu Securitatea și aruncați în gropi nemarcate din Munții Apuseni ori Munții Banatului.
Gheorghe Petrov nu-i singurul plecat recent de la IICCMER. A rezistat doar șase luni sub noua conducere a institutului. Alți doi oameni de la cercetare au făcut același lucru.
Venită la mijlocul lui ianuarie la șefia Institutului, Alexandra Toader i-a cerut înainte de toate să-i prezinte un raport detaliat al activității din perioada 2014-2019. În arhivă existau deja toate rapoartele anuale depuse de cercetător.
Am lucrat 10 zile și i-am înaintat un raport de 723 de pagini. Apoi, mi-a cerut printr-o adresă scrisă să aduc bonurile de combustibil și foile de drum din 2014 încoace. Păi, situația se raporta lunar și lucrurile astea le trimiteam periodic la Institut. Gheorghe Petrov:
Între timp, cercetătorul s-a întors la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, de unde a fost detașat în ultimii șase ani la IICCMER.
I-au cerut să se mute la București
Gheorghe Petrov și-a păstrat postul de la muzeu pentru că nu voia să retrăiască perioada 2010-2014, în care a fost forțat să plece în două rânduri de la IICCMER.
”Totul este în bătaia vântului. Ori, mai bine zis, în bătaia politicului”, spune Petrov.
Iar arheologia victimelor comunismului este ucisă și reînviată periodic de instituția care ar trebui să investigheze regimul criminal din România secolului 20.
În perioada 2010-2014, misiunea morală de recuperare a osemintelor uitate ale morților comunismului a fost continuată de Petrov sub umbrela unui ONG înființat de primul director al IICCMER, Marius Oprea.
Ajuns la 57 de ani, cercetătorul spune că acum nu-și mai permite aceeași haiducie ca în urmă cu un deceniu. Cum nu poate nici înainte de pensie să-și lase familia la Turda și să se mute la București.
Primul lucru pe care Alexandra Toader l-a făcut a fost să-mi ceară să mă prezint pe 20 ianuarie cu mașina de serviciu în fața Institutului.Gheorghe Petrov, fost cercetător IICCMER:
Amenințat cu plângere penală ca să aducă în București mașina de serviciu
În următoarele luni, istoricul a fost amenințat în două rânduri prin adrese oficiale că i se va face plângere penală pentru deținere fără titlu legal și abuz de încredere dacă nu predă mașina de serviciu, chiar dacă între timp intervenise starea de urgență.
”Până la urmă, pe 7 mai, am predat mașina. Au venit amândoi șoferii cu o mașină și s-au întors cu două. Au băgat-o în pivnița de sub Institut. Acolo zace de atunci”, spune Petrov.
Șefa IICCMER spune însă că mașina era la fel de nefolosită și atunci când era în posesia cercetătorului de la Turda.
De-a lungul acestor ani, mașina a avut un rulaj de aproximativ 5.000 de kilometri, nejustificat de puțin în raport cu activitățile în care era angrenat Petrov
Alexandra Toader, șefa IICCMER:
De asemenea, aceasta punctează că doar demnitarii publici au dreptul la o mașină de serviciu în mod permanent, iar înțelegerea cu istoricul a fost ca acesta să aibă acces la autovehicul doar în perioada desfășurării campaniilor arheologice.
În decurs de șase luni (1 ianuarie - 13 iulie), nu a întreprins nicio astfel de campanie arheologică sau demersuri care ar fi necesitat asigurarea transportuluiAlexandra Toader, directoare IICCMER:
A cerut CV-urile arheologilor voluntari
După două amenințări cu procuratura, șefa IICCMER s-a arătat în continuare deschisă să-i prelungească detașarea cercetătorului care reprezintă întreaga misiune arheologică a Institutului. Însă a trimis la muzeul din Cluj solicitarea prin care cerea prelungirea detașării și relocarea la București a cercetătorului fără să îl anunțe și pe Petrov.
Contactată de Libertatea, aceasta susține că istoricul ”a luat la cunoștință și a acceptat” faptul că-și va desfășura de acum înainte activitatea la București.
”Era deja cooptat și în alte proiecte instituționale, care presupuneau studiul în cadrul unor instituții arhivistice din București”, spune Alexandra Toader, care menționează că istoricul a lipsit o săptămână nemotivat înainte de a cere anularea detașării la IICCMER.
Petrov spune însă că mutarea ar fi fost absurdă, nu doar pentru că salariul de la Institut nu i-ar permite traiul în Capitală, ci și pentru că întreaga sa echipă de colaboratori este în Ardeal.
Din echipa de arheologi face parte inclusiv directorul Muzeului Unirii din Alba-Iulia, Gabriel Rustoiu, care anul acesta era pregătit să meargă ca voluntar la Periprava, după ce conducerea IICCMER a spus că nu mai este dispusă să-i plătească pe baza unor contracte de colaborare pe cei din echipa lui Petrov.
Apoi, conducerea IICCMER le-a cerut atât directorului Muzeului Unirii din Alba-Iulia, cât și colegilor arheologi de la muzeele din Aiud și Turda, CV-urile care să demonstreze pregătirea pe care o au pentru a participa la săpăturile de la Periprava.
”Ce să scrie în CV? Că sapă cu mine de atâția ani? Băieții s-au supărat foarte tare. În loc să primească mulțumiri pentru că au lucrat atâția ani pe nimic... Au facultate băieții, doctorate, zeci de ani de săpături!”, menționează Petrov. Oamenii însă s-au executat.
Amânat după ce antamase totul
Cu doar două săptămâni înainte de începerea săpăturilor de la Periprava, istoricul a fost înștiințat că acestea se amână și că trebuie să se prezinte de urgență la București pentru a pregăti campania pe care o pregătise deja din februarie și pentru care ceruse atât detașarea arheologilor de la muzeele la care lucrează ori pe care le conduc (cum e cazul lui Gabriel Rustoiu și a lui Paul Scrobotă de la Aiud), cât și prezența procurorilor de la Parchetul Militar.
Asta a fost ultima picătură pentru Petrov, care știe că amânarea înseamnă de fapt o anulare, în cazul săpăturilor de la Periprava.
”Periprava era singura acțiune care avea o cronologie stabilită de anul trecut. Aici sunt o grămadă de factori, că n-ai unde să stai, să mănânci, depindem toți de o singură pensiune, care era rezervată din decembrie 2019. Până la urmă, m-am trezit că îmi spune că se amână Periprava, să vin la București și să pregătesc iar totul timp de două săptămâni. Toată lumea dată peste cap, procurorul, legistul dați peste cap. De la cazare mă suna din 2 în 2 zile să-i confirm, eu îi tot confirmam - el avea turiști care se interesau”, spune Petrov.
IICCMER: Și-a luat concediu chiar înaintea campaniei de săpături
Conducerea IICCMER pune-n cârca istoricului amânarea excavațiilor, întrucât acesta și-a luat concediu de odihnă în perioada dinaintea campaniei de săpături de la Periprava.
”Întreaga activitate a fost replanificată, cu începere din 6 iulie, după finalizarea concediului de odihnă. Petrov, în schimb, nu s-a mai prezentat începând cu data de 6 iulie, solicitând anularea detașării la IICCMER”, punctează Toader, care-l aștepta la București pentru a pregăti șantierul arheologic și a elabora proiectul acțiunii care se desfășoară deja de ani de zile în Delta Dunării.
”Șantierele vor fi menținute”
Între timp, noua conducere a Institutului a trasat trei direcții de cercetare istorică: torționarii, frontieriștii și crimele de la Revoluție.
Dacă în cazul ultimei direcții există deja un dosar la Parchetul Militar, care-l numără printre acuzați și pe Ion Iliescu, torționarii nu prea mai există, așa că reparația penală este imposibilă la 30 de ani după căderea Cortinei de Fier.
Singura reparație care se mai poate face este cea morală, iar asta însemna munca mea, să redau ceva concret urmașilor care mai duc dorul morților. Eu sunt doar un pălmaș. Am făcut munca pe care statul s-a ferit să o facă atâția ani.Gheorghe Petrov, fost cercetător IICCMER:
Șefa Institutului spune că încearcă să găsească o nouă echipă de arheologi pentru a se ocupa de proiectul ”prioritar” de la Periprava.
”Șantierele arheologice existente vor fi menținute în preocupările instituției. Afirmațiile tendențioase relativ la activitatea IICCMER nu au susținere în realitate și sunt rodul unor atitudini subiective, generate de afectarea unor interese personale, care exced prevederilor legale: așa-zisa muncă permanentă la domiciliu, autoturism pus la dispoziție în mod continuu, cazări în locuri preferențiale, utilizare de fonduri neaprobate în prealabil de ordonatorul de credite”, încheie directoarea Institutului, Alexandra Toader.
