Cuprins:
Exporturile, blocate în porturile din China
Magneții – indispensabili pentru fabricarea de vehicule, drone, roboți sau rachete – au fost opriți în numeroase porturi chineze, în timp ce guvernul lucrează la un nou sistem de reglementare a exporturilor.
După implementare, acest sistem ar putea bloca permanent accesul anumitor companii, inclusiv contractori militari americani, la materiale critice.
Măsura vine ca represalii după valul de tarife impuse de administrația Trump, începând cu 2 aprilie.
Două zile mai târziu, Beijingul a anunțat restricții la export pentru șase metale grele din categoria pământurilor rare, care sunt procesate aproape exclusiv în China, precum și pentru magneții fabricați din acestea – dintre care 90% provin tot din China.
Noile reguli impun obținerea unei licențe speciale pentru export, însă sistemul de acordare a acestor autorizații este abia la început, generând îngrijorări în industrie că procesul va fi lent, iar aprovizionarea din afara Chinei va deveni insuficientă.
Producția de vehicule electrice ar putea fi paralizată
Oprirea fluxului de magneți ar putea paraliza producția de vehicule electrice și alte echipamente care se bazează pe motoare cu magneți puternici. Companiile dispun de rezerve diferite, astfel că este dificil de anticipat când vor apărea întreruperi în producție.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c9867758d0e6bb6d10a560edb0a71e8d.jpg)
Metalele grele din pământuri rare sunt vitale pentru fabricarea magneților rezistenți la temperaturi ridicate sau câmpuri electrice puternice.
Acești magneți se regăsesc în vehicule electrice și clasice (inclusiv în sisteme precum direcția asistată), drone, sisteme laser, faruri, motoare cu reacție și componente critice pentru cipurile care alimentează AI și smartphone-uri.
Michael Silver, CEO al American Elements, a declarat că autoritățile i-au transmis că acordarea licențelor de export ar putea dura până la 45 de zile. Compania sa și-a crescut stocurile în iarnă, anticipând o escaladare a tensiunilor comerciale.
Restricțiile Beijingului și efectele din SUA
Daniel Pickard, consilier guvernamental pentru minerale critice, a avertizat că restricțiile chineze pot avea „efecte grave” în SUA și pot afecta reputația Chinei ca furnizor de încredere.
O altă problemă este că Ministerul Comerțului din China interzice companiilor interne orice relație comercială cu o listă tot mai mare de companii americane, în special cele din industria de apărare.
James Litinsky, directorul MP Materials – singura companie americană care operează o mină de pământuri rare (Mountain Pass, California) – a subliniat impactul major asupra lanțului de aprovizionare în apărare, afirmând că „dronele și robotica sunt viitorul războiului”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ce4fbf98bb387fbbc4c548a9d98e7797.jpg)
Companii japoneze, marcate de un embargo chinez similar în 2010, păstrează stocuri pentru un an, dar majoritatea firmelor americane evită să blocheze capital în astfel de rezerve, date fiind costurile ridicate. Unul dintre metalele afectate, oxidul de disprosiu, are un preț de 204 dolari/kg în Shanghai și chiar mai mare în afara Chinei.
Impact negativ și în Occident
Deși aceste produse reprezintă un procent mic din totalul exporturilor Chinei, suspendarea lor are un impact semnificativ în Occident. Autoritățile vamale chineze blochează exporturile și către alte țări, precum Japonia și Germania.
În unele porturi, sunt tolerate livrări de magneți care conțin doar urme de metale grele, dar în altele sunt impuse teste stricte pentru a demonstra lipsa totală a acestor elemente.
Măsurile au intrat în vigoare înainte ca administrația Trump să anunțe scutiri de la tarife pentru mai multe electronice. Totuși, exporturile de magneți rămân blocate, potrivit mai multor directori din industrie. La intrarea în SUA, aceștia sunt supuși și tarifelor impuse de Trump.
Până în 2023, China furniza 99% din metalele grele din pământuri rare la nivel mondial. O mică parte provenea dintr-o rafinărie din Vietnam, închisă între timp.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1032f383b49bcf9bc5d70b08d2d8f9fb.jpg)
China produce și 90% din cele aproximativ 200.000 de tone de magneți din pământuri rare utilizați global, produse mult mai puternice decât magneții convenționali de fier. Restul este produs în special de Japonia și Germania, care depind însă de China pentru materii prime.
Zona Longnan, cea mai bogată în minerale rare
Cea mai bogată zonă în pământuri rare grele este o vale din apropierea orașului Longnan, provincia Jiangxi, unde minereul este transportat către rafinăriile din Longnan, apoi spre fabricile de magneți din Ganzhou.
JL Mag Rare-Earth Company, un furnizor important din zonă, livrează magneți pentru Tesla și BYD. Se estimează că BYD achiziționează cei mai avansați magneți de la JL Mag, cu o forță de 15 ori mai mare decât a magneților tradiționali.
În 2019, Xi Jinping a vizitat personal fabrica JL Mag, într-un gest interpretat drept avertisment către SUA. La acea vreme, China nu a recurs la blocarea exporturilor, dar pare că a decis să facă acest pas acum.
Deși exploatarea în Longnan fusese suspendată anterior din cauza poluării severe, semne recente indică reluarea activităților miniere în zonă.

dante • 15.04.2025, 16:09
Administratia Trump ,cea mai dezastruoasa si tampa din cate a avut America posbelica in frunte cu un presedinte pe masura.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_6178e33c77b5ec9d1bd1fe8fe886f872.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5340426a8ab270d3f7baa25d09ebac1e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9fda79b7390a530c5c40d7f71b914e7c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_41ab469879bced0eb356e1abfc0316a5.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_049a14fdf1d62a8a63daf72bc770d825.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_12a1a1f42650d3dfcd37ff56a558f247.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_e95fd968164613ef823223a35bd044fd.jpg)