Cine este George Simion, liderul partidului AUR, posibila surpriză a alegerilor parlamentare: unionist, naţionalist
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
George Simion, cunoscut ca militant pentru unirea României cu Republica Moldova, este liderul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor - AUR, partid care-şi asumă pe faţă un discurs profund antieuropean. Deşi are doar 34 de ani şi din biografia sa lipsesc locuri de muncă plătite, Simion şi partidul său naţionalist au investit mult în ultima perioadă într-o promovare agresivă în mediul online pentru alegerile parlamentare.
Cuprins:
În timpul pandemiei, George Simion s-a făcut remarcat şi ca participant la proteste “anti-botniţă”, împotriva măsurilor guvernamentale pentru combaterea răspândirii COVID-19. Alteori, protestele anti-sistem, cu câţiva zeci de participanţi, organizate de partidul AUR s-au sincronizat, pur şi simplu, peste protestele antiguvernamentale sau “anti-botniţă”.
Simion vrea unirea României cu Republica Moldova, iar partidul său, înfiinţat în 2020, are un discurs populist, naţionalist, pe modelul Jobbik din Ungaria. Un partid care vrea să apere România de pericolele venite din Occident.
A introdus mesajul „Basarabia e România”
În vârstă de 34 de ani, George Simion s-a născut şi a copilărit în Focşani, judeţul Vrancea. A absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, apoi a făcut şi Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii din Bucureşti. Este absolvent al programului de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare “Crimele comunismului”.
George Simion se autodescrie astfel, în biografia de pe site-ul său: „S-a remarcat, în 2006, ca lider al grupării „Noii Golani” -care se dorea a fi o continuare a mişcării de stradă din 1990. În cadrul mişcării a introdus mesajul „Basarabia e România”.
Aceeaşi biografie de pe site-ul lui Simion nu menţionează însă niciun loc de muncă.
A aruncat cu bani înspre Ion Iliescu
George Simion a devenit cunoscut publicului larg în 2009, când a aprins lumânări în faţa casei lui Ion Iliescu, pentru victimele Revoluţiei şi Mineriadei din iunie 1990.
Un an mai târziu, la o lansare de carte a aceluiaşi Ion Iliescu, Simion a fost dat afară cu bodyguarzii pentru că a aruncat cu bani înspre fostul preşedinte, un alt simbol care făcea trimitere la morţii de la Revoluţie şi Mineriadă.<br>
De-a lungul anilor, Simion a organizat şi coordonat o serie de acţiuni pentru promovarea unirii României cu Republica Moldova - de la dezbateri la marşuri la şcoli de “românism”.
În 2011, Simion a fondat Platforma Unionistă Acţiunea 2012, compusă din mai mult de 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care militau pentru Unirea României cu Republica Moldova.
În 2014, a înfiinţat şcoala de cultură şi afirmare românească, prima ediţie „Incubatorul de românism”, la care au participat activişti civici şi jurnalişti. În 2016, a contribuit la lansarea unui post de televiziune unionist la Chişinău: 10TV.
Doi ani mai târziu, în 2018, Simion a fost organizator al Marşului Centenarului. O altă manifestaţie civică pentru susţinerea unirii cu Republica Moldova, marşul a pornit de la Alba Iulia, în iulie 2018, destinaţia finală fiind Chişinău -în septembrie. Numărul participanţilor a variat între câteva zeci şi câteva sute, în funcţie de bucata de traseu parcursă.
Interzis de 5 ori în Republica Moldova
George Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, unde a primit deja cinci interdicţii de intrare pe teritoriul acestui stat. De fiecare dată, a folosit aceste interdicţii pentru a capitaliza politic victimizându-se.
Pentru prima dată, George Simion a primit interdicţie în data de 16 decembrie 2014, la vama Albiţa.
Un an mai târziu, în mai 2015, autorităţile din Moldova l-au reţinut şi expulzat pe George Simion, care a primit interdicţie de a mai intra pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani.
Ulterior, o primă instanță de judecată i-a respins cererea de anulare a interdicției și el a făcut un recurs la Curtea de Apel. La 18 august 2015, Judecătoria Centru a decis suspendarea deciziei, considerând că nu existau suficiente motive ca Simion să fie considerat persona non grata.
A treia interdicţie a venit la mai puţin de cinci luni distanţă, în ianuarie 2016. În documentul primit de Simion la graniţă era specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic‟.
Timp de doi ani, unionistul a traversat liber frontiera moldo-română, dar totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte.
Pe 28 august 2018 lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Marșul Centenar, au rămas blocați în vamă. Ceilalţi participanţi la Marş au trecut graniţa, dar Poliţia de Frontieră l-a oprit pe Simion.
Poliţia de Frontieră, citată de Radio Chişinău, a precizat că liderul grupului de unionişti „a demonstrat un comportament agresiv şi inadecvat şi a refuzat să respecte procedurile legale de trecere a frontierei de stat”. Marşul Centenarului s-a desfăşurat fără Simion.
Acesta a revenit în Republica Moldova în octombrie 2018, dar după 12 ore, a fost expulzat şi declarat interzis 5 ani în Republica Moldova.
Un partid nou, cu o retorică veche
Anul trecut, la alegerile europarlamentare, Simion a candidat ca independent şi a luat 1,29% din voturile cetăţenilor români, mai ales din diaspora. Nu a trecut pragul pentru a obţine un mandat. Apoi a hotărât să investească acest capital politic în crearea propriului partid: AUR, cu scopul de a coagula o forţă politică tradiţionalistă, cu mesaje care aminteau de cele ale PRM și ale Partidului România Unită.
A strâns în jurul său mai multe personaje din sfera civică, dar şi oameni care fuseseră întâi la mai toate partidele politice. De exemplu, Francis Tobă, primul pe liste la Camera Deputaţilor la Braşov, este fost consilier al lui Adrian Năstase, fost parlamentar FDSN și fost candidat la parlamentare din partea PSD.
Potrivit statutului, AUR își propune să realizeze unitatea românilor de pretutindeni „pentru însăși existența noastră ca neam”.
AUR a candidat, la locale, în jumătate din judeţele României şi a reuşit să înscrie aproape 2000 de candidaţi proprii la acel scrutin. Fără prea mult succes însă, luând 0.43% din voturile la consilieri locali și un scor mai mic la primării.
În ultimul său text pe blogul Adevărul, Simion acuză presa şi “establishment”-ul că ignoră intenţionat partidul său, care ar urma să intre în Parlament cu peste 7% din voturile românilor:
Avem prieteni care lucrează în redacţiile de ştiri şi ne spun cum vă faceţi că nu existăm deşi aveţi sondajele în faţă. Banii livraţi în timpul pandemiei au închis gura patronilor şi redactorilor şefi. Dar întregul mecanism nu ţine doar de ei. Dacă nu sunteţi controlaţi total, nu vă bateţi joc de meseria voastră, fie că sunteţi jurnalişti, sociologi sau purtători de uniformă.George Simion, blogul său din Adevărul:
Relaţia cu alte partide şi politicieni
Simion şi-a exprimat public în mai multe rânduri dezamăgirea faţă de preşedintele Klaus Iohannis.
Liderul AUR a acuzat, de asemenea, USR de boicotarea referendumului pentru familie, el fiind apropiat al liderilor Coaliţiei pentru Familie.
Despre fostul prim-ministru Victor Ponta spunea că „Multe lucruri i se pot reproşa guvernului Ponta dar acţiunile în Basarabia nu îi pot fi negate. În actuala criză din ambele state, proiectul de suflet al fostului prim-ministru a fost refuzat de către preşedintele Iohannis“, scria el, în 2015, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Online, Simion este un personaj destul de vizibil. De pildă, este urmărit pe pagina sa de Facebook de 550.000 de oameni (de trei ori mai mulţi decât Dan Barna, liderul USRPLUS), iar live-urile sale din Piaţa Victoriei sunt urmărite de mii de oameni.
A scris două cărți
În 2017, George Simion şi-a publicat volumul „Blocați în labirint‟, pe care îl prezintă ca fiind „o radiografie a parcursului Republicii Moldova, de la apariția sa ca stat și până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului”.
În 2019, George Simion și-a lansat cea de a doua carte, „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu‟. Cartea îşi propune să fie: „o radiografie a situației politice, economice și sociale din România ultimilor 30 de ani, prin prisma unor experiențe directe și a unor analize riguroase ale autorului”.
