De ce a câștigat Ciprian Ciucu alegerile. Sociologul Barbu Mateescu: „Bucureștiul are un profil burghez, «prosistem», care este majoritar deocamdată”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bucureștenii și-au ales recent noul primar general, iar rezultatele voturilor l-au dat câștigător în mod detașat pe fostul primar al sectorului 6, Ciprian Ciucu. Deși Capitala este considerată cel mai cosmopolit pol de votanți din România, populista suveranistă Anca Alexandrescu a obținut locul doi în preferințele bucureștenilor. Sociologul Barbu Mateescu vorbește, pentru Libertatea, despre explicațiile ascensiunii populismului în București.
Cuprins:
„Rana” recentă care divide România
„În cazul votului pentru Călin Georgescu, George Simion și Anca Alexandrescu vorbim despre un mix complicat între: absența unui partid de stânga care să semnaleze românilor săraci (în termeni relativi sau absoluți) că există cineva din mainstream care vrea să-i reprezinte; anularea turului doi din 2024, o rană care divide în continuare România (cum au făcut-o în trecut Piața Universității din 1990 sau măsurile de austeritate din 2010). Și, într-o măsură mai mică, pesimism din partea unor oameni care simt că lumea se schimbă excesiv de repede - grup care există practic în fiecare țară din Occident”, spune Barbu Mateescu.
Mateescu a absolvit cursurile University of Pennsylvania, specializându-se în sociologia politică. A lucrat în mai multe proiecte având de-a face cu consultanța politică, electorală și dezvoltarea urbană.
Libertatea: Bucureștiul a trecut recent printr-un alt scrutin electoral pentru a-și alege primarul general. Dincolo de rezultate, aș dori să abordăm mai întâi ascensiunea populismului în Capitală. De ce a ieșit Anca Alexandrescu pe locul 2? Cum definești electoratul ei?
Barbu Mateescu: Cum e cazul de obicei la alegerile pentru primăria generală a Bucureștiului, votul a fost unul politic. Scorul lui Simion în Capitală în primul tur al prezidențialelor cele mai recente a fost 24,8%, nu foarte departe de scorul Ancăi Alexandrescu (21,9%). Față de prezidențiale, publicul AUR/SOS/POT a fost surprinzător de demobilizat, având în vedere că între timp au fost și măsuri de austeritate care-i afectează direct, într-o măsură mai mare decât pe restul bucureștenilor.
S-a observat victoria Ancăi Alexandrescu în zonele mai sărace ale capitalei (Giulești, Colentina, Rahova+Ferentari etc.), dar n-am văzut să se remarce că, prin comparație cu localele din 2024, prezența în acele zone a fost semnificativ mai mică. E probabil să vorbim despre misoginie: Piedone, Georgescu, Simion sunt toți bărbați, ceea ce Anca Alexandrescu nu e.
Explicația votului pentru Georgescu, Simion, Alexandrescu
- Au fost voturile pentru Anca Alexandrescu voturi antisistem? Ce mai înseamnă să fii candidat antisistem azi? De ce a reușit ea să-l învingă pe candidatul PSD, Daniel Băluță?
- Dacă alegerile pentru Primăria Bucureștiului erau cu adevărat locale - adică aveau loc în alt oraș sau erau alegeri pentru o primărie de sector - Băluță ar fi avut un avantaj semnificativ. Dar alegerile pentru Primăria Bucureștiului sunt în principal politice, deci mesajele de acest tip primează, iar PSD „a căzut între scaune”: pentru cine vrea să susțină guvernarea există deja PNL și USR, iar pentru cine dorește să-și exprime opoziția există AUR.
Băluță a fost salvat parțial de ponderea majoră a vârstnicilor în București, un grup încă atașat de PSD, însă - spre deosebire de momentele când Firea sau Oprescu câștigau primăria - mulți vârstnici pro-PSD nu mai sunt printre noi și au fost „înlocuiți” de persoane care au devenit între timp vârstnice și pentru care PNL e semnificativ mai apetisant.
În cazul votului pentru Călin Georgescu, George Simion și Anca Alexandrescu vorbim despre un mix complicat între: absența unui partid de stânga care să semnaleze românilor săraci (în termeni relativi sau absoluți) că cineva din mainstream vrea să-i reprezinte; anularea turului doi din 2024, o rană care divide în continuare România (cum au făcut-o în trecut Piața Universității din 1990 sau măsurile de austeritate din 2010). Și, într-o măsură mai mică, pesimism din partea unor oameni care simt că lumea se schimbă excesiv de repede - un grup care există practic în fiecare țară din Occident.
- De ce a câștigat Ciprian Ciucu alegerile? Care au fost marile lui avantaje care au făcut diferența la vot?
- Pentru oamenii pentru care AUR și PSD nu sunt opțiuni reale, a dus campania cea mai vizibilă și - având în vedere că era deja primar de sector - oferea și cea mai multă predictibilitate. Dacă votul pentru Călin Georgescu, George Simion sau Anca Alexandrescu este un vot antisistem, București și celelalte orașe mari au un profil burghez, „prosistem”, care este majoritar cel puțin deocamdată.
Profilul votanților Anei Ciceală
- Ana Ciceală a obținut 6% din voturile bucureștenilor și este considerată o speranță a stângii moderne în București. Cum arată profilul votanților ei? A furat ea voturi de la USR?
- Ana Ciceală are votanți tineri și foarte tineri. Sunt oameni care n-au ajuns practic să voteze USR până acum - au făcut joncțiunea cu candidații susținuți de USR la prezidențiale (Lasconi, Nicușor), dar asta și pentru că nu au avut un candidat de stânga pe care să-l poată vota la acele alegeri. Publicul USR este în principal generația imediat mai vârstnică, câștigători ai capitalismului modern, ceva mai puțin sensibili la mesaje de schimbare radicală.
Ana Ciceală ar fi luat un scor mult mai mare dacă - chiar și în rândul votanților săi - n-ar fi apărut votul util pentru Ciucă. De asemenea, legislația a încurcat-o (ca și pe Drulă): în București chiriașii nu pot vota decât dacă obțin o viză de flotant, o procedură ce trebuie completată cu 6 luni înainte de alegeri. Prin comparație, în New York-ul câștigat de Mamdani, poate vota oricine locuiește în oraș de minimum 30 de zile. Dacă ar fi avut drept de vot chiriașii din București (eventual și cu studenții ce nu provin din București), Ana Ciceală ar fi obținut semnificativ peste 20% iar Drulă ar fi înregistrat și el un bonus.
- Este loc pentru o stângă progresistă în București?
- Există loc, dar dincolo de un scor care e greu de intuit acum, mesajele economice ale SENS vor avea relevanță scăzută, ba chiar vor crea ostilitate.
Minusurile lui Cătălin Drulă
- Care au fost principalele greșeli ale candidatului USR, Cătălin Drulă? De ce nu au contat mesajele de susținere venite din partea președintelui Nicușor Dan?
- Cătălin Drulă a pornit dintr-un punct extrem de dificil: o competiție directă cu un candidat PNL în contextul în care bucureștenii sunt conștienți de importanța votului util. Strategic vorbind, campania lui Cătălin Drulă a fost „old school”, à la USR la europarlamentarele din 2024 sau Barna în 2014: tehnocratică, competentă, anticorupție, anti-PSD, fără emoții pozitive. E un model care și-a atins limitele, chiar și în București e greu să treci de 15% astfel.
USR la europarlamentarele din 2019, Lasconi în 2024 sau Nicușor Dan în 2025 au proiectat și generat mai multă emoție, au ieșit din „bula USR” și au avut în consecință mai mult succes. Poate și din acest motiv Drulă nu a știut să devină mai vizibil. Nu „producea știri” (Ciucu a știut să manevreze bine campania, creând știri constant, inclusiv vorbind despre conspirații menite să-l facă să piardă). Mesajele lui Nicușor Dan au fost sporadice, mult mai vizibile pentru mass media decât au fost pentru votanți, și oricum nu au contat foarte mult, bucureștenii nu sunt foarte maleabili la influențe politice de acest tip.
- Ce doresc bucureștenii din partea noului primar general? Care sunt principalele lor doleanțe?
- În principal să aibă un plan sau să pară că are un plan. Responsabilitățile primarului general sunt neclare pentru majoritatea bucureștenilor, de aceea votul este în mod uzual unul politic.
VioR 17.12.2025, 14:59
Asta viseaza Ciceala 20% :)))))))) Nu sunt in proportie de 20% tinerii obisnuiti cu frecatul mentei si primirea de privilegii doar pentru ca exista si se spetesc altii pentru ei.