De ce s-a dat clasare pentru cei 6 directori de spital, în dosarul incendiului din Piatra Neamț. „Faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege”, spune Parchetul General

Cine sunt cei şase directori şi ce obligații aveau

În 2020, când în România era vârful pandemiei de COVID, iar secțiile ATI erau pline de pacienți, Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț a fost condus, pe rând, de 6 directori : 

● Toader Mocanu (manager interimar în perioada 17 martie – 04 aprilie 2020)

● Florin Ionuț Apostoae (manager interimar 04 – 09 aprilie 2020)

● Daniela Marcoci (manager interimar 09 aprilie – 15 mai 2020)

● Marius Ghineț (manager interimar în perioada 15 – 21 mai 2020)

● Silviu Verzea (manager interimar în perioada 21 mai – 28 octombrie 2020)

● Lucian Micu (manager interimar în perioada 28 octombrie – 17 noiembrie 2020)

Potrivit Parchetului General, niciunul dintre ei nu e vinovat de producerea incendiului în care 9 oameni au murit, iar trei au fost răniți. Asta, deşi în rechizitoriu se vorbeşte despre „organizarea deficitară a activității unității medicale, inaptă să funcționeze cu excluderea oricăror riscuri privind accidente de muncă”.

Tragedia din seara de 14 noiembrie 2020 s-a produs, potrivit procurorilor, de la o lumânare aprinsă la căpătâiul unui pacient, „pe fondul neatenţiei şi al concentrației de oxigen peste limita maximă prevăzută”, în acel salon ATI. 

Recomandări

Curtea Constituțională a respins primele două contestații la candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale

Specialiştii consultați de Parchet au dezvăluit că „deschiderea frecventă a cel puțin două ferestre (minim 10 min din 30 min) ar fi diminuat semnificativ riscurile de producere a incendiului, prin reducerea presiunii aerului, dar și a concentrației de oxigen din salon”.

În raportul expertizei tehnice judiciare în domeniul securității și sănătății, aflat la dosar, se subliniază că „angajatorul nu a organizat corespunzător normelor legale activitatea de prevenire și protecție (SSM) în cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț”, mai ales că, după declararea spitalului „ca unitate suport COVID 19, ar fi fost obligatorie stabilirea și implementarea de măsuri noi de securitate și sănătate în muncă”.

Experții în securitate și sănătate în muncă au stabilit că „persoanele responsabile pentru aceste încălcări sunt directorii Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț de la data desemnării acestuia ca spital suport COVID 19 și până la data producerii evenimentului”.

Recomandări

România este prinsă între Putin, Trump și Europa, scrie The Economist. Interzicerea lui Călin Georgescu ar înfuria mișcarea MAGA din America

Acuzați de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru

În octombrie 2021, Parchetul General anunța că cei şase manageri interimari ai spitalului au calitatea de suspecți şi sunt cercetați pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

După trei ani, în octombrie anul trecut, încadrarea juridică a acuzațiilor le-a fost schimbată, în distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Parchetul General nota atunci că cei şase suspecți, „aflându-se în exercitarea atribuţiilor de manager interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în contextul epidemiei COVID 19 şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, au organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu au realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă (…) şi nu au stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecința incendierii salonului 240 ATI”.

Recomandări

Doamnele care conduc „mașini” de două milioane de euro: „La două jumate e trezirea”/„Dacă nu-ți place, nu reziști”

Aceeaşi suspecți, se spunea în ordonanța procurorului, au organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului, încălcând astfel prevederile legale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, dar şi Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare, aprobat prin Ordinul nr. 1500/2009 al Ministrului Sănătății.

Clasare, pentru că erau reguli multe, timp puțin, iar contextul excepțional

Azi, Parchetul General a dat clasare în cazul celor şase directori, pentru că „faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege”.

Procurorii spun că „suspecții, având calificările profesionale de medic, economist sau jurist, au fost numiți în calitate de manageri interimari pe perioade scurte de timp. La momentul numirii lor, erau în vigoare norme care au fost edictate tocmai în virtutea situației epidemiologice speciale generate de pandemia de Covid-19, iar pe perioada exercitării funcțiilor, s-au succedat multiple acte normative care reglementează activitățile specifice fiecărui sector de activitate, colectivul de personal și resursele logistice fiind limitate și reconfigurate”.

„Prin urmare”, explică Parchetul General, deși normele juridice existau, „modul în care acestea au fost concepute și edictate, succesiunea lor, caracterul complex ori contradictoriu sau chiar echivoc, perioada scurtă de timp avută la dispoziție spre asimilarea lor, dar și contextul situațional excepțional atașat acestora atrag imposibilitatea unei prevederi a urmărilor socialmente periculoase de natura celor efectiv generate, dar și imposibilitatea obiectivă de împiedicare a lor”.

În plus, spun procurorii, incendiul din secția ATI e „rezultatul unor factori independenți de orice formă de conduită a factorului decizional, ori de orice omisiune a acestuia, câtă vreme pe lanțul cauzal, ca element declanșator al sinistrului cauzat a stat desfășurarea unor ritualuri creștine cu sursă deschisă de aprindere, conduită disociată și imputabilă unor alte persoane, de care suspecții nu au avut cunoștință și nu au avut posibilitatea efectivă de a determina stoparea ei.

Soluție de clasare a fost dispusă şi în cazul şefului Secției ATI, dar şi a unui medic de la ATI. Primul era acuzat de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, iar al doilea – de favorizarea făptuitorului, fals intelectual și uz de fals. În cazul ambilor, Parchetul General a stabilit că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro