Climatolog român, despre tornadele devastatoare din SUA: „Nu este exclus să asistăm la situații asemănătoare în România, la o scară mai mică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zecile de tornade care au lovit SUA weekendul trecut și în urma cărora peste 100 de persoane și-au pierdut viața au surprins comunitatea științifică din toată lumea, pentru că s-au produs în decembrie și au fost extrem de violente. Libertatea a vorbit cu conf. dr. Lucian Sfîcă, climatolog, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a explicat ce rol joacă încălzirea globală și care ar fi șansele ca un astfel de fenomen să se producă în România.
Cuprins:
Jason Samenow, editor al secțiunii care tratează subiecte legate de vreme la Washington Post, spune că tornade au mai fost observate în trecut în luna decembrie, dar evenimentele înregistrate la finalul săptămânii trecute sunt „neîntâlnite în istora modernă”.
„Remarcăm în special violența și longevitatea furtunii de tornade care a străbătut patru state, din nordul Arkansas spre vestul Kentucky, care au fost neobișnuite atât pentru luna decembrie, cât și pentru restul anului, dacă nu chiar fără precedent”, a scris Jason Samenow.
Totodată, Dan Depodwin, director al operațiunilor de prognoză de la platforma AccuWheather, susține că tornadele apărute în zona de sud-est reprezintă „o situație extrem de rară”.
Cel mai des, astfel de tornade violente apar în primăvară, din februarie până în iunie. Ce m-a surprins cel mai tare și a șocat majoritatea comunității de specialiști în meteorologie despre această furtună a fost cât de la nord au apărut tornadele și cât de violente au fost. Dan Depodwin, AccuWheather:
„SUA sunt, prin definiție, teritoriul extremelor meteo-climatice”
Fenomenele meteo extreme sunt însă „la ele acasă” în Statele Unite, explică pentru Libertatea conf. dr. Lucian Sfîcă, climatolog, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„În principiu, teritoriul SUA este, prin definiție, teritoriul extremelor meteo-climatice. În America de Nord, dar în special Statele Unite ale Americii, avem deopotrivă uragane, cele mai puternice tornade din lume, furtuni de zăpadă foarte violente, valurile de frig pot fi foarte frecvente, iar vitezele înregistrate ale vântului din regiunile montane sunt printre cele mai mari de pe glob. Nu există o zonă dens populată mai expusă fenomenelor meteo extreme foarte diverse decât teritoriul SUA”, spune Lucian Sfîcă.
Referitor la tornadele care au făcut peste 100 de morți în SUA, apărute weekendul trecut, acesta consideră că sunt într-adevăr atipice.
Tornadele sunt asociate în special cu perioadele calde, spune specialistul climatolog, „sezonul” acestora fiind cuprins între lunile de la sfârșitul primăverii și începutul verii. „În mod excepțional, ele se pot produce și în restul anului, apariția lor în luna decembrie fiind atipică”, precizează Sfîcă.
Statisticile referitoare la frecvența tornadelor la nivel lunar arată că, în deceniile din urmă, luna decembrie nu figura ca o lună de manifestare frecventă a acestora. Dar pe măsură ce ne apropiem de prezent, apar ani în care au fost raportate tornade în decembrie mai frecvent. Nu putem spune clar că poate fi pus în baza schimbărilor climatice, dar nici nu putem exclude o influență de genul acesta.Conf. dr. Lucian Sfîcă, climatolog:
Acesta a punctat totuși că una dintre principalele consecințe ale creșterii temperaturilor la nivel global este înmulțirea fenomenelor climatice extreme. Ele se produc astăzi cu intensitate mai mare și în perioade care nu sunt caracteristice.
Cum se naște o tornadă în decembrie
O tornadă se formează, explică Lucian Sfîcă, atunci când există condiții de instabilitate atmosferică accentuată: aerul cald circulă în partea de jos a atmosferei, aerul rece circulă deasupra lui, în altitudine, diferențele dintre cele două pături de aer fiind foarte mari, iar în momentul „amestecului” se produc astfel de fenomene extreme.
În SUA, aerul cald circulă dinspre Golful Mexic, iar cel rece vine de peste Munții Stâncoși. În contextul schimbărilor climatice care au dus la creșterea temperaturii aerului, masele de aer cald sunt mai frecvente și poziționate la intrarea în iarnă mai la nord decât în alți ani, moment în care începe să circule și aerul foarte rece dinspre zona polară. Asta face ca șansele unor situații de instabilitate accentuată să fie mai mari în această perioadă din an, mergând până la producerea tornadelor, explică cercetătorul.
Acesta mai spune că nu caracterul extrem a marcat tornadele din SUA, ci faptul că au traversat regiuni populate în statele pe care le-au afectat.
„Chiar dacă orașul respectiv nu are o densitate mare de populație, dacă, prin hazard, poate fi traversat de o tornadă, riscul asociat este imens. Oricât de bine ar fi pregătită populația, atunci când viteza vântului trece de 150 km/ h vor fi probleme majore”, a punctat conf. dr. Lucian Sfîcă.
Un fenomen ca în SUA se poate produce și în România
Cercetătorul consideră că populația din România ar trebui informată că astfel de fenomene extreme se pot întâmpla și la noi în țară. Deși nu există o statistică riguroasă care să arate că astfel de fenomene s-au înmulțit, mai multe studii și cercetări pornesc de la premisa creșterii numărului de tornade în țara noastră.
„Lucrul acesta este de așteptat, nu trebuie să surprindă pe nimeni dacă în perioada caldă a anului se produce o tornadă. Riscul major pentru România - iar aici episodul din SUA e relevant - este dat de faptul că tornadele care se produc la noi într-o regiune ca Bărăganul, unde există potențialul cel mai mare de formare, pot lovi în zone populate, aglomerații urbane. Nu este exclus să asistăm la situații asemănătoare cu cele din SUA, chiar dacă ar fi la o scară mai mică. Avem localități destul de mari în Bărăgan care pot fi traversate de o tornadă, lucrul acesta nu poate fi exclus, a fost un episod similar și în Cehia anul acesta, care a trecut printr-un oraș”, a explicat conf. dr. Lucian Sfîcă.
Nu putem prognoza cu exactitate când apare o tornadă
Cercetătorul mai arată că nici măcar în SUA, unde există cele mai mari investiții în cercetarea de tip „nowcasting”, nu există un sistem de avertizare timpurie care să dea tuturor șansa să se adăpostească. Singurele prognoze certe de tornadă se pot face din momentul în care începe să se formeze turbionul - așa-numitul „funnel cloud” - pâlnia care coboară spre pământ. Dar atunci vorbim de o chestiune de minute.
„Performanța maximă de prognozare ar fi cu 8-10 minute înainte de producere. Dar vă dați seama de pași: meteorologul identifică faptul că urmează să se producă fenomenul, transmite informația, populația e informată să se protejeze și găsește un adăpost. Nu știu cât timp îți rămâne din cele opt minute. Însă există toate instrumentele pentru a putea spune cu 24 de ore înainte că sunt condiții de instabilitate meteorologică extremă, care nu exclude formarea unei tornade”, a subliniat Lucian Sfîcă.
Acesta a explicat că o mare problemă în România este educația oamenilor, care nu au fost învățați cum să reacționeze în astfel de situații.
La cursuri, acesta le pune studenților înregistrarea cu autocarul răsturnat de o tornadă în 2019, în localitatea Drajna din județul Călărași. E un exemplu de „așa nu”, fiindcă șoferul a continuat deplasarea și a intrat în aria de acțiune a tornadei.
