Tezaur de 500 de monede din aur și argint şi o brățară dacică furate de la muzeul din Drobeta-Turnu Severin. Dosar cu „autor necunoscut” 

Când ar fi fost furate obiectele

Dosarul penal deschis după plângerea depusă de conducerea muzeului a fost închis în 2020. Muzeul încearcă acum să obțină daune de peste 300.000 de lei de la un fost angajat, care avea atribuții de gestiune a bunurilor de patrimoniu. Lipsa acestor piese a fost depistată la un inventar efectuat cu ocazia ieşirii la pensie a unuia dintre specialiştii muzeului. 

Tot de la acest muzeu, în anul 1992, a fost furată sabia pe care generalul turc Osman Pașa atunci când a capitulat și s-a declarat prizonier în timpul Războiului de Independență a predat-o generalului român Mihail Cristodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna. Și acest furt a rămas cu autor necunoscut

Potrivit unei inventarieri realizate în 2014, din colecţia instituției au dispărut 549 de monede, din care 178 din aur şi 371 din argint, o brăţară dacică din argint cu cap de lup, un cercel cu bumb piramidal de aur şi o fibulă datând din anul 80 î.Hr., care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos. 

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

Au fost furate 203 monede reprezentând ducaţi veneţieni din aur (anii 1300-1400), florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul 1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei, 130 de monede ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint, 150 de monede reprezentând ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţieni din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi și 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta. 

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

Despre lipsa brățării dacice și a fibulei se știa încă din 2012, când directorul adjunct al muzeului a solicitat cele două podoabe pentru organizarea unei acțiuni expoziționale din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Au fost căutate de angajații instituției, dar s-a constatat că lipsesc. 

Ancheta penală, închisă pentru lipsă de probe

Ancheta internă făcută la vremea respectivă la nivelul muzeului indica faptul că furtul s-a comis în perioada 2011-2014. Muzeul era în reabilitare şi se bănuia că piesele ar fi fost sustrase în perioada când au fost mutate şi adăpostite în alte clădiri din oraș. Au urmat audieri la poliție, iar în final ancheta s-a concentrat asupra a șase angajați, printre care și o muzeografă care avea în gestiune colecția de numismatică și care trebuia să o predea intactă la momentul la care a ieșit la pensie. 

Reevaluarea pieselor lipsă a stabilit o valoare de inventar de 45.061 de lei, iar raportul de expertiză realizat cu ocazia cercetărilor penale a indicat o sumă de 260.405 de lei. În final, a mai rămas în atenția procurorilor, doar fostul gestionar al colecției, femeia fiind cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi omisiunea sesizării. 

Recomandări

România a ajuns să importe motorină din Grecia, Israel și Egipt, după ce a oprit fluxurile din Rusia – EXCLUSIV

În lipsa unor probe clare, procurorul de caz a dispus, în 2019, clasarea cauzei penale și disjungerea dosarului în vederea continuării cercetărilor faţă de persoane necunoscute. Ordonanța de clasare față de fostul muzeograf a fost contestată de reprezentanții instituției, dar, în 2020, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a decis, definitiv, închiderea dosarului.

Proces civil pentru recuperarea pagubelor

În prezent, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier încearcă să obțină de la fosta angajată (Maria B.), în cadrul unui proces civil, suma de 318.736 de lei, actualizată la zi cu indicele de inflație, reprezentând prejudiciul pe care l-a fi provocat în perioada cât a gestionat colecția instituției prin dispariția celor 552 de piese de patrimoniu. 

Instanța a dispus realizarea unei expertize, de către un expert atestat de Ministerul Culturii, care ar urma să precizeze „dacă există identitate faptică şi scriptică între piesele din colecţia numismatică, brățara dacică, fibula de argint, cercel cu bumb piramidal de aur”, predate de fostul gestionar femeii şi cele predate de către acesta persoanei care a preluat gestiunea. 

De asemenea, s-a mai cerut verificarea unei inventarieri realizate în 2008, respectiv dacă a fost efectuată cu respectarea tuturor exigenţelor legale din domeniu. Instanța mai dorește să afle metodologia care trebuia aplicată în caz de transfer al bunurilor dispărute într-o altă locație, precum și ce persoane erau abilitate prin fişa postului/pregătire profesională să participe la trierea, inventarierea, împachetarea, transportul, însoţirea pieselor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro