Compania primarului Negoiță a lăsat doi ani grinzile pentru podul către A2 pe un câmp până au început să se crape

Lucrările la pasajul suprateran pe care îl face primăria lui Robert Negoiță au început în primăvară. Podul este construit pe bd. Theodor Pallady, între benzile de circulație, și are scopul de a elibera traficul creat la sol la ieșirea din București dinspre sectorul 3, spunea primăria la începerea construcției.

Pasajul va avea 340 de metri lungime și două benzi pe sens, iar la sol se va face un sens giratoriu, potrivit proiectului numit „Interconectarea sistemului de transport auto în zona Drumul între Tarlale”. Construcția, care costă aproape 40 de milioane de lei, bani veniți în mare parte de la Guvern prin programul „Anghel Saligny”, ar trebui să fie gata la sfârșitul anului.

Crăpate, cu bucăți desprinse, fier ruginit și cu iarbă crescută în jurul lor

Dar grinzile au trecut deja prin două ierni.

Au fost fabricate în toamna lui 2020, de Administrare Active Sector 3, conform unor documente consultate de Libertatea. Compania este deținută 99% de Consiliul Local Sector 3 și 1% de Salubrizare și Deszăpezire S3 (tot a primăriei de sector). În iarnă au fost livrate către Algorithm Residential S3, cea care se ocupă de construcția pasajului.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Mai departe, firma le-a depozitat pe un teren de la marginea Bucureștiului, direct pe pământ, în zona Drumul între Tarlale, pe drumul de acces către fosta stație de sortare de lângă Cățelu, județul Ilfov. Și acolo au rămas.

Într-un răspuns la solicitarea Libertatea, Algorithm Residential S3 spune că grinzile au fost depozitate „pe un teren stabil, în condițiile stabilite cu furnizorul acestora, având suporți de susținere și distanțare”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Compania neagă că a depozitat greșit grinzile, deși fotografiile și ISC o contrazic

Declarația de performanță, pusă la dispoziție ziarului chiar de către companie, spune că „elementele prefabricate (grinzile, n.r.) se depozitează pe suporți adecvați – reazeme din lemn de esență tare, evitându-se murdărirea cu substanțe care ar putea afecta betonul, la punerea în operă a elementului prefabricat”.

Dar acești suporți lipseau, grinzile fiind lăsate direct pe pământ, după cum arată fotografiile surprinse de Libertatea în 16 septembrie, când Algorithm Residential S3 a început să ridice grinzile.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Inspectoratul de Stat în Construcții a cerut socoteală primăriei

Aceste lucruri au fost constatate și de Inspectoratul de Stat în Construcții încă de la începutul lunii iunie, când instituția a fost în control acolo, în urma unor reclamații primite de la cetățeni.

Produsele sunt depozitate direct pe suprafața terenului, unele în zone cu vegetație crescută în jurul acestora. O parte din aceste produse prezentau deteriorări, fisuri, bucăți de beton desprinse

Inspectoratul de Stat în Construcții, în raportul său din vară:

ISC nu a sancționat compania Algorithm Residential S3, dar a cerut măsuri „referitoare la recepția și depozitarea produselor” înainte de folosirea lor, conform aceluiași document.

„Nu sunt de neutilizat”, spune proiectantul

După controlul ISC, Algorithm Residential S3 a cerut puncte de vedere proiectantului, de la firma SC Concrete&Design Solutions, care a făcut proiectul pasajului, și dirigintelui de șantier, legate de starea grinzilor.

Primul recunoaște degradarea betonului și faptul că „condițiile de depozitare nu sunt cele ideale, dar nici de natură a determina degradarea prefabricatelor în așa măsură încât acestea să fie de neutilizat”.

Dirigintele de șantier afirmă și el că sunt deteriorări, pe care însă le va „analiza amănunțit”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Certificate neconforme pentru grinzi. Cum explică firma

Societatea Administrare Active Sector 3 deține certificate de conformitate pentru beton cu diverse clase de rezistență. Clasa de rezistență se referă la nivelul de compresiune pe care îl suportă piesa din beton. Cu cât mai mare e clasa de rezistență, cu atât mai solid și sigur este betonul pentru utilizare pe o durată mai mare de timp. Clasele de rezistență a betonului diferă în funcție de modul în care este utilizat: la fundație, la stâlpii de susținere pentru etaj, la poduri.

Grinzile prefabricate ale Algorithm Residential S3 care au fost lăsate pe câmp poartă etichete cu două standarde diferite: unele au codul EN 13225:2013, altele au standardul EN 15050:2007+A1:2012. Acesta din urmă arată că pilonii respectivi pot fi folosiți la poduri, pasaje rutiere sau pasaje de cale ferată.

Primul standard însă se referă la categoria de produse din beton folosite la orice tip de construcții cu excepția podurilor. 

În răspunsul pentru Libertatea, societatea Algorithm Residential S3 spune că documentele sunt în regulă, declarațiile de performanță sunt în standardul corect, doar etichetele au fost printate cu standardul greșit pe unele grinzi.

Inspectoratul de Stat în Construcții confirmă cele spuse de compania primăriei.

Aceeași firmă avea și șantierul de la Biblioteca Națională, unde au murit doi muncitori

Algorithm Residential S3, care construiește pasajul suprateran care leagă Bucureștiul de A2, este una dintre cele trei companii din subordinea Consiliului Local Sector 3 care au lucrat la șantierul ilegal de la Biblioteca Națională, în august anul trecut.

Atunci, doi muncitori au murit și alți patru au ajuns la spital după ce un mal de pământ s-a surpat și a căzut peste ei. Accidentul s-a produs după ce utilajele au spart o țeavă. Zona nu era asigurată, iar muncitorii au săpat pe un teren sensibil, cu risc mare de alunecări de pământ. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro