„Confruntate cu un război în apropiere, armatele din Europa Centrală și de Est reuşesc cu greu să atragă tineri”. Cazul României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ţările din Europa Centrală și de Est reuşesc cu greu să recruteze noi soldaţi şi să-i păstreze pe cei experimentaţi într-o regiune în care Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au graniţă comună cu Ucraina, comentează Reuters, potrivit news.ro.
La fel ca majoritatea statelor foste satelit ale Uniunii Sovietice, dar care fac acum parte din NATO, Cehia nu a îndeplinit ani întregi obiectivele de recrutare pentru armată şi a reuşit cu greu să menţină nivelul trupelor.
Acest lucru a făcut ca unităţile armatei să se confrunte cu penurie de personal şi să fie incapabile să atingă nivelul de pregătire pentru luptă, în condițiile în care invazia rusă la scară largă în Ucraina reaminteşte cu claritate de ameninţarea potenţială a Moscovei la adresa întregii regiuni. Iar cehii nu sunt singurii.
Aproximativ 80 de liceeni cehi au ales să îşi petreacă o parte din vară învăţând despre viaţa din armată în cadrul programului de pregătire de patru săptămâni desfăşurat într-o zonă militară situată la 94 de kilometri vest de Praga.
În timp ce instructorii strigă comenzi, zecile de elevi care participă la programul-pilot al armatei cehe, menit să stimuleze numărul scăzut de înrolaţi, se târăsc prin tufişurile pădurii purtând puşti de luptă şi învăţând poziţiile corecte pentru tragere.
Dar generalul Karel Rehka, şeful forţelor armate cehe, spune că sistemul actual nu este sustenabil. El a declarat pentru Reuters că programul derulat de Brigada a 4-a de Desfăşurare Rapidă - o unitate militară care operează la doar 50% din capacitate din cauza lipsei de soldaţi - le oferă elevilor un gust timpuriu al vieţii militare.
„Vrem să descurajăm orice potenţial adversar în viitor. Dacă nu facem nimic în privinţa lipsei de resurse umane în armată, ar putea însemna că nu vom fi capabili să ne păstrăm pacea şi să descurajăm orice potenţial inamic. Nu putem face nimic fără oameni - dacă modernizăm echipamente şi nu avem suficienţi oameni competenţi şi motivaţi, sunt bani irosiţi”, a avertizat generalul Rehka.
În 2021, cehii au atins doar 56% din obiectivul lor de recrutare, ajungând la 85% în 2022, potrivit celor mai recente date ale armatei.
Problemă la nivel european
Ţările vest-europene din NATO se confruntă cu provocări similare. În iulie, Reuters a relatat că NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva oricărui atac al Rusiei pe teritoriul alianţei.
Însă problema loveşte mai aproape de casă pentru ţările est-europene care au petrecut patru decenii sub dominaţie sovietică şi care au avertizat de mult timp cu privire la ameninţarea unei Rusii mai agresive sub conducerea lui Vladimir Putin.
„Considerăm că probabilitatea unei agresiuni ruse împotriva noastră nu este imposibilă în câţiva ani”, a declarat pentru Reuters fostul ministru adjunct al apărării din Cehia, Tomas Kopecny, trimisul Pragăi pe probleme de reconstrucţie în Ucraina. „Deci, în cazul în care Rusia atacă, trebuie să ştim că putem conta pe un anumit număr de soldaţi şi capacităţi”, a subliniat el.
Guvernele au apelat la campanii digitale de marketing, au majorat bonusurile de înrolare şi au luat în considerare opţiuni. Un decret al Ministerului ceh al Apărării, intrat în vigoare la 1 septembrie, reduce cerinţele medicale pentru soldaţii de carieră, rezerviştii şi noii recruţi.
Dar cu rate ale şomajului scăzute în toată Europa de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puţini bani decât pot câştiga în sectorul privat.
„Avem provocări. Acestea sunt legate de faptul că piaţa muncii de aici este foarte competitivă”, a declarat pentru Reuters generalul-maior Karol Dymanowski, prim-adjunct al şefului Statului Major al forţelor armate poloneze.
Este nevoie de o nouă generație de soldați
În Polonia, oficialii guvernamentali şi militari spun că îşi ating ţintele de recrutare, plănuind să crească obiectivele, dar criticii se întreabă dacă scopul de a construi o armată care să cuprindă 300.000 de soldaţi este realist.
Cea mai mare ţară din Europa de Est încearcă, de asemenea, să crească cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB şi a lansat recent o campanie de recrutare denumită „Vacanţe cu armata”, care oferă instruire militară de bază pentru cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani pe parcursul a 28 de zile.
Dar datele Ministerului Apărării arată că, în timp ce numărul de recruţi a crescut în cele mai recente cifre disponibile, un număr-record de 9.000 de soldaţi profesionişti au părăsit serviciul în 2023.
În timp ce Dymanowski a declarat că acesta este un „proces natural”, colonelul Bogdan Sowa, şeful Direcţiei de organizare şi recrutare din cadrul Statului Major al Poloniei, a explicat că există un grup considerabil care părăseşte armata la doar câţiva ani după începerea serviciului. „Încercăm să pregătim oferte mai atractive pentru ei, creând noi stimulente financiare”, a spus Sowa.
Armata Ungariei - care nu și-a actualizat datele de recrutare - a lansat o campanie media cu panouri publicitare, reclame şi un serial TV cu tematică militară, care urmează să fie difuzat până la sfârşitul anului 2024, pentru a găsi noi soldaţi.
Cazul României
În România, guvernul a început campanii de recrutare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% din soldaţi şi alte grade profesionale.
România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaţionale, în timp ce guvernul a cumpărat mai multe avioane de luptă F-16, dar nu are suficienţi piloţi pregătiţi pentru a le pilota, notează Reuters.
„Trebuie să ne uităm la ce legi trebuie schimbate, nu numai în România, ci şi în alte ţări, pentru a-i stimula pe aceşti oameni (soldaţi în activitate) să rămână”, a declarat o sursă din domeniul apărării pentru Reuters.
România şi alte ţări îşi pun speranţele într-o nouă generaţie de soldaţi, precum liceanul ceh John Dunka, care participă la tabăra de vară a armatei de lângă Praga şi intenţionează să se înroleze când va termina şcoala.
„Purtarea acestei uniforme include un sentiment de mândrie”, a declarat Dunka, ţinând în mână o puşcă de luptă Bren 2 neîncărcată, în timp ce se afla într-o pauză de la exerciţiile militare. „Cu tot ce se întâmplă în lume, mă bucur că pot participa la o tabără ca aceasta”, spune tânărul ceh.
hurricane 10.08.2024, 00:08
daca numa insel trec de tineri in rezerva asa ca pot cumula pensie cu salariul, daca nu cu arcanul in parlament aveti de unde sunt tineri si buni de armata la infanterie
popav 10.08.2024, 01:28
Cine stie cat de cat ce inseamna armata nu va semna niciodata un contract pentru un salariu de 3345 lei, cu speranta de a ajunge peste ani la un maxim posibil de 4711 lei.
nici_nici 10.08.2024, 11:45
Dacă ar mari la 57 de ani ieșirea la pensie vor fi mai multe cadre militare apte de lupta. Dar cine sa gândească în guvernul României.
1280 10.08.2024, 13:00
Păi varumiu’ a ieșit la pensie la 50 de ani și eu să mă înrolez ?!? Îmi poate explica cineva ? Deci , să fim înțeleși , varumiu’ ia și pensie și lucrează și pe bolt ca se plictisește acasă . Hai , la loc comanda cu mizeria voastră de armată română condusă de toți șmecherii . Să se înceapă cu , copii parlamentarilor ca să se dea exemplu . Dar de unde să-i iei , ca toți sunt plecați la studii în America sau Marea Britanie . ???
parpalache 10.08.2024, 13:05
Fiindca NU e razboiul lor!Iar in țarile lor totul aparține multinaționalelor și ei insuși sunt imprumutați la banci straine!