Consiliere psihologică pentru deținuții cu risc suicidal, după ce un pușcăriaș și-a luat viața pentru că nu a putut ajunge la înmormântarea fratelui
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul Poporului a emis o recomandare atât către conducerea Penitenciarului Rahova cât și către Administrația Națională a Penitrenciarelor, în care a solicitat consilierea psihologică a deţinuţilor cu risc suicidar, a celor cu autoagresiuni şi violenţă crescută, dar și sprijinirea persoanelor private de libertate în contactarea familiei pentru obţinerea documentelor care certifică decesul unui membru al familiei. Propunerea vine după ce un deținut s-a sinucis pentru că nu a primit accceptul să participe la înmormântarea fratelui său.
Cuprins:
- S-a sinucis după ce nu a fost lăsat să participe la înmormântarea fratelui; Concluziile anchetei
- 46 de persoane private de libertate, descoperite cu risc suicidar la Penitenciarul Rahova
- Recomandările Avocatului Poporului: Penitenciarul se va ocupa de actele doveditoare, în urma unui deces în familie al deținutului
Avocatul Poporului s-a autosesizat, iar Departamentul pentru Prevenirea Torturii s-a deplasat în Penitenciarul București Rahova, în urma informațiilor apărute în presă, conform cărora un deţinut s-a spânzurat, ca urmare a refuzului conducerii penitenciarului de a-i permite să participe la înmormântările soţiei, copilului şi fratelui său.
S-a sinucis după ce nu a fost lăsat să participe la înmormântarea fratelui; Concluziile anchetei
În urma anchetei, s-a descoperit că o comisie a Penitenciarului s-a reunit la 4 zile de la primirea primei cereri a deţinutului şi cu o zi înainte de înmormântarea fratelui deținutului.
”Având în vedere că până la ora 15.00, persoana privată de libertate nu a făcut dovada decesului prin prezentarea unei fotocopii a certificatului de deces a fratelui său, se ridică întrebarea la ce oră s-a întrunit comisia şi când a fost semnat acest proces verbal de către toţi membrii comisiei. În plus, pe rezoluţia comisiei de acordare a recompenselor, echipa de vizită a constatat că lipsea semnătura de luare la cunoştinţă a persoanei lipsite de libertate, care s-a sinucis ulterior”, arată raportul Avocatului Poporului.
Conducerea Penitenciarului Rahova a precizat că, în cazul respectivului deținut, întrunirea comisiei a avut loc cu doar o zi înainte de înmormântare, tocmai pentru a asigura timpul necesar în vederea prezentării certificatului de deces, obligaţie ce a fost adusă la cunoştinţa deţinutului.
Cu toate acestea, Avocatul Poporului precizează că afirmaţia conducerii penitenciarului nu a fost susţinută de niciun document care să ateste că persoana privată de libertate a semnat de luare la cunoştinţă în privinţa acestei obligaţii.
”Pe cale de consecinţă, echipei de vizită nu i-au fost puse la dispoziţie documente care să susţină faptul că persoana privată de libertate a luat la cunoştinţă despre necesitatea prezentării fotocopiei certificatului de deces şi nici care să ateste contactarea familiei de către deţinut în vederea primirii acestui document sau sprijinirea persoanei condamnate de către personalul din cadrul penitenciarului în obţinerea documentului în timp util”, spune Avocatul Poporului.
În plus, în cadrul vizitei, reprezentanţii Penitenciarului Bucureşti Rahova au susţinut faptul că deţinutul nu a solicitat să fie sprijinit în obţinerea certificatului de deces.
Această susţinere este contrazisă, însă de faptul că, în conţinutul primei cereri, deţinutul menţionase în mod explicit că nu ştie cum să procedeze și în acea perioadă nu a efectuat niciun apel telefonic.
Avocatul Poporului consideră că respingerea permisiunii ieşirii din penitenciar motivată de lipsa dovezii decesului unui membru al familiei nu poate fi imputată persoanei private de libertate, care s-a aflat în imposibilitate de a-şi contacta familia pentru obţinerea unei fotocopii a certificatului de deces, având în vedere lipsa mijloacelor băneşti. De asemenea, deţinutul fusese recompensat de cinci ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi vizită şi nu fusese sancţionat disciplinar.
Avocatul Poporului mai menționează că, deși deţinutul necesita o supraveghere mai mare din partea personalului, în scopul prevenirii producerii unui eveniment negativ, a fost repartizat la un punct de lucru care nu necesita supraveghere.În ceea ce priveşte asistenţa de specialitate, echipa de vizită a reţinut faptul că, de la data depunerii în penitenciar (10 februarie 2017) şi până în ziua decesului (16 martie 2017), persoanei private de libertate nu i-au fost evaluate nevoile de asistenţă educaţională, psihologică, psihiatrică, socială, cunoscut fiind că persoana privată de libertate prezenta un diagnostic psihiatric.
46 de persoane private de libertate, descoperite cu risc suicidar la Penitenciarul Rahova
Avocatul Poporului mai spune că, în urma anchetei, au fost identificate 46 de persoane private de libertate cu risc suicidal, iar la data vizitei, în Penitenciarul Rahova nu se derula niciun program de grup pentru persoanele cu risc suicidar.
Din documentele puse la dispoziţie de psihologii penitenciarului s-a constatat că, în unele cazuri, s-a acordat asistenţă psihologică în cazul tentativelor de suicid. Cu toate acestea, la nivelul penitenciarului managementul riscului suicidar nu reprezenta o prioritate. Un alt aspect constatat de către echipa de vizită se referă la lipsa strategiilor şi planurilor de prevenire a suicidului în penitenciar, mai ales că unitatea penitenciară custodia peste 900 de persoane private de libertate arestate preventiv, unde riscul suicidar este extrem de ridicat, mai spune Avocatul Poporului.
Recomandările Avocatului Poporului: Penitenciarul se va ocupa de actele doveditoare, în urma unui deces în familie al deținutului
Se dorește, astfel, o nouă reglementare a dreptului permisiunii de ieşire din penitenciar în cazul decesului unui membru al familiei, cu obligarea autorităţii penitenciare de a întreprinde diligenţele necesare obţinerii informaţiei asupra decesului membrului familiei.
Se mai propune elaborarea unei strategii de Prevenire a Suicidului în mediul penitenciar, dezvoltarea de programe antisuicid care să includă materiale scrise, video, teste, având în vedere că la nivelul Penitenciarului Bucureşti Rahova managementul riscului suicidar nu reprezenta o prioritate, iar lipsa strategiilor şi planurilor de prevenire a suicidului în penitenciar pot avea drept consecinţă creşterea numărului de suicide în penitenciare.
