Contributors: De ce accidentul mortal de la Pasajul Unirii ar trebui anchetat la fel ca un incident aviatic

„Orice proiectant de interfețe de orice fel știe că atunci când un număr mare de utilizatori apasă sistematic același buton greșit, de vină nu sunt utilizatorii, ci interfața, care trebuie regândită. În cazul drumului, interfața sa este formată din structura drumului – orientarea în teren, poziția benzilor, poziția pastilelor de deviere – și din semnalizarea cu marcaje și semne rutiere”, își începe Mihai Crăciun analiza.

Mai mulți șoferi profesioniști au ignorat semnul de limitare de înălțime, după redeschiderea pasajului pe 4 septembrie, iar aceste incidente arată că problema este legată de structura și semnalizarea drumului, spune Crăciun.

„Întotdeauna, astfel de tragedii sunt rezultatul înlănțuirii nefaste a mai multor cauze. Iar pentru a preveni repetarea tragediilor, trebuie să înțelegi și să rezolvi cât mai multe dintre cauzele fundamentale, nu doar pe cele aparente. Cu alte cuvinte, lanțul erorilor nefaste care a dus la tragedie trebuie rupt în cât mai multe puncte”.

El invită autoritățile să trateze incidentele în chip similar cu modul în care sunt investigate accidentele aviatice, când se identifică mai multe cauze, și nu cum face Poliția Română, care invocă „cauze clasice”:  viteza excesivă, neatenția la volan sau oboseala la volan.

„Nu putem porni de la presupunerea absurdă că atât de mulți șoferi profesioniști au văzut semnele de limitare de înălțime și au ales totuși, în mod conștient, să le ignore”, spune Mihai Crăciun înainte de a face o analiză asupra unor factori relevanți care pot contribui la accidente, printre care: distragerea atenției șoferilor, modul cum este semnalizat drumul, procesele cognitive care apar ș.a.

În final, el propune cinci posibile soluții pentru remedierea problemelor care au dus la accidentele din Pasajul Unirii:

• „Reconfigurarea intersecției Bulevardul Cantemir / Bulevardul Mărășești prin amenajarea de pastile de dirijare a traficului, în așa fel încât numărul benzilor care întră în intersecție pe direcția înainte să fie egal cu numărul benzilor care ies din intersecție pe Bulevardul Cantemir, respectiv trei benzi. În acest fel se evită orice confuzie privind poziția pe banda de circulație după intersecție.
• Schimbarea orientării benzilor de circulație pe Bulevardul Cantemir pe direcția drumului utilizabil de către toate categoriile de vehicule, prin dreapta pasajului. În acest fel nici un șofer de vehicul înalt nu mai este supus riscului de a-i fi neclară direcția drumului principal.
• Desprinderea benzilor de access spre pasaj din banda trei, printr-o șicană la stânga, ceea ce ar forța de asemenea reducerea anticipată a vitezei la limita legală de 40km/h prin pasaj. Practic vorbim de o de-fluidizare a accesului spre Pasajul Unirii. În acest fel toți șoferii vor percepe accesul prin Pasajul Unirii ca pe o schimbare de direcție, ceea ce le va spori natural atenția la manevră și implicit la semnele de limitare de înălțime.
• Aplicarea pe fiecare bandă spre pasaj a cel puțin alte două sau chiar trei marcaje mari de limitare a înălțimii permise pe traseul prin pasaj, începând cât mai aproape de intersecție. În acest fel biasul de confirmare al oricărui șofer este contrazis de suficient de multe ori, pentru a-și modifica modelul mental și a percepe faptul că există o limitare clară de înălțime înainte.
• Monitorizarea activă și și înscrierea limitării de înălțime în toate marile aplicații de navigație, atât cele pentru șoferi amatori (Waze, Google Maps etc.) cât și în cele pentru șoferi profesioniști (TomTom, iGo). Aici remarc ca pozitiv faptul că această alertă este deja prezentă pe platforma Waze. Pe de altă parte avertizarea lipsește de exemplu din platforma Google Maps.”

Analiza integrală poate fi citită pe Contributors

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro