Guvernul a transmis, joi, o sinteză a principalelor constatări ce reies din verificările efectuate la Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României, după furtul coifului de la Coțofenești și al trei brățări dacice de aur de la Muzeul Drents din Olanda, unde fuseseră împrumutate pentru o expoziție. Neregulile descoperite sunt grave.
Cuprins:
„Constatările au relevat, pe de o parte, deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural, iar pe de altă parte abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate”, arată Executivul, potrivit News.ro.
Verificările Corpului de control al premierului au dat la iveală faptul că „măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate”.
„Situaţia de fapt a fost cauzată, pe de o parte, de lipsa unor norme instituite în acest sens, de lipsa de stabilire a atribuţiilor specifice în cadrul structurilor organizatorice şi entităţilor implicate în aprobarea exportului temporar, precum şi în lipsa de solicitare de îndrumare/consultanţă de la autorităţi, instituţii publice competente sau de achiziţii de servicii profesionale de la persoane private specializate şi autorizate în domeniul protecţiei şi pazei valorilor”, se arată în sinteză.
Astfel, „analiza măsurilor de siguranţă acceptate de reprezentanţii MNIR pentru organizarea expoziţiei temporare la Muzeul Drents din Assen, Olanda, prin comparaţie cu cele stabilite pentru expoziţiile de la Madrid şi Roma a relevat faptul că au fost mai puţin riguroase, cel puţin sub aspectul asigurării pazei cu personal specializat 24h/24h”.
„În cazul expoziţiei din Olanda supravegherea expoziţiei s-a realizat prin intermediul unui centru de control funcţional 24h/24h, 7 zile pe săptămână, iar personalul de pază a fost disponibil pentru comunicaţii în caz de urgenţă. În cazul expoziţiilor din Madrid şi Roma, securitatea în interiorul şi/sau în exteriorul obiectivului a fost asigurată cu personal de pază specializat 24h/24h.
Analiza Corpului de Control mai arată că demersurile efectuate la nivelul MNIR în vederea încheierii unei înţelegeri având ca finalitate organizarea unei expoziţii în Olanda nu au fost supuse analizei şi avizării formale a consiliului de administraţie instituit la nivelul muzeului.
„Această conduită a constituit o abatere de la normele ce reglementează organizarea şi funcţionarea MNIR aprobate prin ordin de ministru”, spune Corpul de Control al premierului.
În ceea ce priveşte modul în care s-a respectat obligaţia obţinerii avizului din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, obligaţie prevăzută în norma metodologică ce reglementează exportul temporar al bunurilor culturale mobile (normă aprobată prin Hotărâre de Guvern), s-a constatat, în principal, că:
Corpul de Control al premierului a mai descoperit că „valoarea de asigurare a bunurilor expuse în Olanda a fost ultima stabilită în urma reevaluării”.
„Pentru unele dintre aceste bunuri, ultima reevaluare s-a realizat în urmă cu mai mult de14 ani, cu toate că potrivit regulii stabilite prin normele aplicabile, această operaţiune trebuia să se deruleze la intervale de 10 ani”, spune instituţia de control.
Contractul de împrumut nu a fost încheiat în forma autentică cerută în mod expres de dispoziţiile art. 8 alin. (1), lit. (a din Norma aprobată prin HG nr. 518/2004, situaţie de fapt generată de o derogare aprobată în numele ministrului de secretarul general din cadrul Ministerului Culturii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 24/2000.
„Rezultatul verificărilor a fost comunicat spre competentă valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai anunţă Corpul de Control al prim-ministrului.