Secretar PSD din Ministerul Muncii, amenințat cu condamnarea la închisoare „dacă se atinge cineva de 1 leu din pensiile de serviciu”

Cristian Vasilcoiu a șters postarea în care denunța amenințări cu condamnări la închisoare

UPDATE 11.58: La scurt timp după publicarea articolului Libertatea, Cristian Vasilcoiu a șters postarea sa de pe Facebook în care denunța că în cei 8 ani de muncă în cadrul Ministerului Muncii a fost amenințat în diverse ipostaze cu consecințe pentru încercarea de a modifica legea pensiilor de serviciu.

Angajații din Ministerul Muncii, amenințați cu condamnări

„Am fost, din 2017 încoace, în Ministerul Muncii, consilier ministru, director cabinet ministru, șef serviciu comunicare, director general al Direcției Generale Pensii-Salarizare, secretar de stat, secretar general adjunct (ultimă funcție pe care, încă, o ocup). În acești mulți ani am primit, de nenumărate ori, amenințări, VOALATE, ce-i drept, cu condamnarea, la pușcărie inclusiv pe viață, dacă se va atinge cineva fie și de 1 leu din pensiile de serviciu! Inclusiv recent! Tot voalat!”, a povestit Vasilcoiu în postarea sa.

Secretarul PSD din Ministerul Muncii a explicat cum ar putea funcționa o astfel de condamnare, dat fiind faptul că toți angajații din sistemul de justiție sunt beneficiari de pensii de serviciu, obiect al legii care trebuie schimbată.

„Adică beneficiarii procurori de pensii de serviciu mă pot inculpa, iar beneficiarii judecători de pensii de serviciu mă pot condamna! Iar orice apel/recurs se va judeca tot de către beneficiarii judecători de pensii de serviciu, obiect al legii în discuție! Și nu doar pe mine, ci pe toți colegii din Ministrul Muncii care-au avut de-a face cu proiectele de lege în discuție!”, a mai adăugat el.

Termenul-limită pentru reforma pensiilor de serviciu este astăzi

Termenul‑limită din PNRR pentru reforma pensiilor de serviciu (în special ale magistraților) este 28 noiembrie 2025, dată până la care legea trebuie nu doar adoptată, ci și intrată în vigoare pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit de Comisia Europeană.

Dacă acest jalon nu este bifat, România riscă suspendarea și chiar pierderea a circa 231 de milioane de euro din tranșa de plată aferentă reformei pensiilor speciale.

Reforma cerută de PNRR vizează reducerea privilegiilor și creșterea sustenabilității pensiilor de serviciu, în special prin:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani, cu start în 2026;​
• diminuarea cuantumului pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute pe ultimele 60 de luni, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă;​
• măsuri de limitare a pensionărilor anticipate și de apropiere a pensiilor de serviciu de contribuțiile efective, astfel încât sistemul să fie mai echitabil și sustenabil bugetar.

Reforma pensiilor de serviciu, o luptă de mai bine de un deceniu

Încercările de reformare a pensiilor de serviciu au venit în mai multe valuri, legate de crize bugetare și de presiunea externă, fie din partea Uniunii Europene sau din partea Băncii Mondiale.

În 2010, Guvernul Boc adopta Legea 119/2010, care desființa o mare parte a pensiilor de serviciu, în special pentru parlamentari, diplomați, o parte din militari, dar și alte categorii profesionale. Aceste pensii au fost trecute la principiul contributivității, cu recalculare după contribuțiile fiecărui beneficiar.

Legea dată de Guvernul Boc a fost contestată la CCR însă Curtea de Casație și Justiție a declarat-o, în esență, constituțională, admițând că statul poate elimina pensii de serviciu dacă are o justificare puternică și respectă nediscriminarea.

În perioada 2015-2019, în guvernările PSD-ALDE sunt reintroduse treptat diverse pensii de serviciu, de data aceasta pentru aleși locali, personalul din aviația civilă sau personalul Curții de Conturi, iar în 2019, OUG 57/2019 extinde lista beneficiarilor, introducând pensii speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.

Un an mai târziu, în 2020, Parlamentul adoptă o lege care supraimpozita cu 85% partea de pensie specială peste 7.000 lei și cu 10% segmentul 2.000-7.000 de lei. CCR declară însă întreaga lege neconstituțională în 2020, reținând că modul de impozitare discriminat și atingerea excesivă a substanței dreptului la pensie încalcă Constituția.

În perioada 2023-2024, sub presiunea PNRR, este adoptată Legea 282/2023 de reformă a pensiilor de serviciu, care modifică baza de calcul pentru aceste pensii, fiind realizată acum dintr-o medie pe mai mulți ani și nu doar ultimul salariu. Criticii arată că legea menține o componentă necontributivă mare și amână cu decenii (până spre 2035-2043) efectele complete asupra cuantumului și vârstei de pensionare, astfel că „reforma” este una foarte timidă.

CCR decide în 2023 că anumite reduceri ale pensiilor de serviciu (în special la magistrați) sunt neconstituționale dacă duc la „recalculare negativă” a unor drepturi deja deschise și dacă nu se aplică uniform tuturor categoriilor cu pensii speciale.

În 2025, o nouă decizie (nr. 479/2025) pune din nou limite reformei, subliniind că legiuitorul nu poate schimba retroactiv formula de calcul pentru pensiile deja în plată ale magistraților.

Pentru a bifa jalonul PNRR, Guvernul vine în 2025 cu un nou proiect care: crește gradual vârsta de pensionare a magistraților, extinde perioada de referință la 60 de luni și plafonează pensia la 55-70% din venitul net, dar păstrează o componentă necontributivă importantă.​

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE