CRIZA CITOSTATICELOR. De ce dispar medicamentele. Smaranda Arghirescu, oncolog pediatru din Timişoara: “Sunt o grămadă de medicamente care nu există, le procurăm numai din sponsorizări”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În toată ţara lipsesc medicamente esenţiale în tratarea copiilor cu cancer. Libertatea a publicat ieri dovada, în exclusivitate, un document emis chiar de Comisia de Oncohematologie pediatrică a Ministerului Sănătăţii.
Cuprins:
de Alexandra Nistoroiu
Reprezentanţi ai unor centre de oncopediatrie din toată ţara cer rezolvarea acestei boli cronice a sistemului.
La Timişoara, medicii vorbesc deschis despre lipsurile care le pun în pericol micii pacienţi.
“Sunt o grămadă de medicamente care nu există şi pe care le procurăm numai din sponsorizări. Şi nu lipsesc de acum. Lipsesc constant. Şi apar câteva flacoane care se împart unde se împart, şi iar n-avem, şi tot aşa”, spune medicul Smaranda Arghirescu, şefa secţiei de oncohematologie de la Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu” din Timişoara, pentru Libertatea.
Eu am cam 80 de internări pe lună. La 50 am probleme: cel puţin un medicament, două trebuie procurate din alte surse, adaugă dr. Smaranda Arghirescu.
Ca să rezolve crizele constante de medicamente, şi-a făcut un ONG prin care strânge bani şi cumpără din afara ţării citostaticele.
Nu există o aprovizionare constantă cu medicamente. Când le ai, când nu le ai. Aşa că le aducem din afara ţării şi le donăm spitalului, spune oncologul din Timişoara.
De ce dispar medicamentele
Cea mai importantă cauză a riscului de dispariție a medicamentelor pentru cancer este exportul paralel (46% dintre cazuri), urmată de interesul comercial al producătorului (23%) şi politica de prețuri a statului român (23%), arată un studiu realizat în 2018 de Observatorul Român de Sănătate şi Asociaţia “Dăruieşte viaţă”.
Studiul a fost pus la dispoziţia ministerului, în vara anului trecut, şi cuprinde atât o analiză a riscurilor, cât şi o serie de soluţii, ce ar fi putut fi implementate, dar momentan nu sunt.
Cea mai frecventă cauză pentru blocajele din aprovizionare este că “aceste medicamente nu se află în ofertele depuse în sistemul de achiziţie publică”, arată documentul comisiei de oncologie pediatrică.
Există mitul că medicamentele lipsesc doar pentru că nu sunt destui bani în sănătate. Dar cele mai multe din citostaticele lipsă sunt medicamente generice, deci foarte ieftine. Dispar din raţiuni de piaţă şi profitabilitate, dar şi din cauză că România nu reuşeşte să îşi creeze un mecanism eficient pentru a asigura necesarul din sistemul public.
Dublul tăiş al politicii de preţuri a României. Cele mai ieftine medicamente sunt primele care dispar
România are unele dintre cele mai mici preţuri pentru medicamente din Europa, mulţumită unei politici care impune preţuri maximale. Însă tocmai de-aici izvorăsc unele lipsuri.
Preţurile mici impulsionează şi exportul paralel de medicamente. Operatorii cumpără de-aici la preţuri mici şi le vând în ţări în care preţurile sunt mai mari, pentru profit, ceea ce împuţinează grav stocurile din România.
Din cele 113 medicamente din programul naţional de oncologie, cel puţin 39 au fost exportate paralel, spun datele Observatorului Român de Sănătate.
O problemă mare este şi imposibilitatea de a face o previziune corectă privind necesarul de medicamente pe termen mediu.
În lipsa unor date corecte privind numărul de cazuri de cancer, estimarea cererii este problematică, după cum arată un raport realizat de The Economist Intelligence Unit şi ESMO (Societatea europeană de oncologie medicală).
“Alţi factori agravanţi ţin de probleme administrative, precum lipsa de expertiză, disfuncţionalităţi de procedură sau legislative, constrângeri bugetare şi situaţia politică din România. Cu toate schimbările politice, poate fi dificil să se mobilizeze voinţa politică pentru a găsi capacitatea administrativă de a aborda lipsurile de medicamente”, mai arată raportul The Economist.
Citește și:
