Culisele licitațiilor pentru autostrăzi. Ce reclamă firmele care se bat pe A7 și A8: 13 contestații în același timp

Prin intermediul programului SAFE (fondul de apărare al UE) sunt propuse spre finanțare șase tronsoane de autostradă (151 km) și trei de drum expres (56 km), pe rutele Pașcani – Suceava – Siret (A7) și Pașcani – Iași – Ungheni (A8). Niciunul dintre aceste sectoare nu este încă contractat, chiar dacă există constructori desemnați. Contractele ar trebui semnate până pe 31 mai 2026, un termen considerat critic pentru accesarea fondurilor. 

„Suntem într-o situație extrem de nefavorabilă”, a comentat Adrian Covăsnianu, unul dintre fondatorii Asociației „Moldova vrea autostradă”.

Miza finanțării depășește pragul de 4 miliarde de euro.

Studiu de caz: cum se decid câștigătorii în licitațiile pentru autostrăzi 

În practică, cele mai multe dintre tronsoanele propuse pentru finanțare prin SAFE sunt blocate în contestații și litigii, iar șansele ca toate contractele să fie semnate în termenul anunțat scad pe zi ce trece.

Una dintre licitațiile contestate vizează tronsonul Lețcani – Iași, parte din A8. Contractul a fost adjudecat de FCC Construction (Spania): 3,93 miliarde de lei (fără TVA) pentru 17,7 km, fiind cel mai scump segment de autostradă din România, în acest moment.

Spaniolii au câștigat licitația la o diferență de 0,4 puncte față de principalul competitor (Itinera din Italia). Ambele firme au avut punctaj tehnic maxim, dar italienii au licitat cu 40 milioane de lei mai mult, potrivit raportului procedurii obținut de Libertatea. 

Chiar dacă diferența a fost minimă, italienii nu au contestat rezultatul. Coincidență sau nu, ulterior, Itinera a fost declarată câștigătoare pe ultimul tronson din autostrada A8, între Iași și podul de peste Prut de la Ungheni. 

Licitația a fost contestată de „outsideri”

În schimb, licitația Lețcani – Iași a fost contestată de doi constructori care s-au plasat pe poziția 3 (Concelex, din București) și, respectiv, 7 (Biskon, Turcia) în clasamentul final. Dacă ofertele primilor doi clasați ar fi declarate neconforme, atunci Concelex ar câștiga licitația: firma a avut punctaj tehnic maxim și o ofertă financiară de 4,2 miliarde de lei.

Însă, dacă Bikson va avea câștig de cauză la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) atunci turcii ar putea să fie declarați câștigători. Biskon a fost depunctată la partea tehnică, în condițiile în care a avut o ofertă mai bună (4,1 miliarde de lei) decât Concelex, dar mai slabă decât primii doi clasați. Cu alte cuvinte, sunt create premisele pentru ca, indiferent de soluțiile CNSC, litigiul să continue ulterior în instanță.

Contestațiile depuse de Concelex și Biskon au un numitor comun: ambii constructori reproșează Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) faptul că a secretizat părți semnificative din dosarul achiziției. Conform legii, CNIR poate invoca confidențialitatea documentelor, dar cu argumente concrete din partea participanților (secret tehnic, know-how, drepturi de proprietate intelectuală etc.).

„Prin acceptarea globală a confidențialității, autoritatea contractantă a golit de conținut mecanismul de verificare a legalității procedurii, transformând evaluarea ofertelor într-un proces opac, inaccesibil și, în mod inevitabil, lipsit de garanțiile minime de transparență”, acuză Concelex. 

„Preț neobișnuit de scăzut” pentru cea mai scumpă autostradă

Astfel, spune contestatarul, sesizarea a fost depusă numai „pe baza unor informații fragmentare”, dar îndeajuns pentru a fi ridicate suspiciuni privind „prețul neobișnuit de scăzut” licitat de primii doi clasați (circa 75% din valoarea estimată de CNIR).

În ceea ce privește contestația Biskon, turcii reclamă suplimentar faptul că au fost depunctați eronat la propunerea tehnică, pe motiv că nu ar fi descris toate subactivitățile proiectului în graficul de execuție. Dintr-un maxim de 16 puncte, Biskon a primit doar 12, conform procesului verbal al evaluării tehnice, obținut de Libertatea.

În sesizare, Biskon spune că este vorba despre un „viciu de formă” care nu afectează fondul graficului de execuție. „Pretinsele necorelări din graficul Gantt reprezintă erori materiale generate de configurarea software-ului de planificare”, spune Biskon, care adaugă că, în corespondența avută cu CNIR în timpul licitației, a demonstrat că „succesiunea tehnologică este corectă și respectă logica execuției”.

Cu referire la ofertele concurente, Biskon afirmă că primii doi clasați au prezentat un preț „nesustenabil, fiind neobișnuit de scăzut și nejustificat prin raportare la activități”. „Apreciem că autoritatea contractantă a ignorat semnele evident de subevaluare (…) prin acceptarea de oferte anormal de scăzute”, susține Biskon.

Contestații și pe celelalte tronsoane din sectorul ieșean al A8

Sectorul din autostrada A8 proiectat pe raza județului Iași are patru tronsoane: Moțca – Tg Frumos, Tg. Frumos – Lețcani, Lețcani – Iași și Iași – Pod Ungheni (frontieră). În cazul primului tronson, câștigătorul inițial a fost Danlin: constructorul din Neamț s-a impus în fața UMB la o diferență de doar 0,88 puncte. 

CNIR a anunțat atribuirea contractului pe 30 octombrie 2025. Ulterior, au fost depuse contestații și sesizări în instanță. UMB a câștigat la Curtea de Apel București (CAB), iar ofertele au fost reevaluate: în final, CNIR a atribuit lucrarea grupului patronat de Dorinel Umbrărescu. Dar, licitația este departe de a fi finalizată: Danlin a depus recurs în anulare împotriva deciziei CAB.

De la momentul atribuirii inițiale au trecut aproape 6 luni, iar licitația este încă în curs. Timpul îndelungat pentru clarificarea litigiului poate fi similar și în situația tronsoanelor recent contestate, astfel că termenul de semnare a contractelor (final mai 2026) pare neverosimil.

Danlin s-a impus și în cazul tronsonului Tg Frumos – Lețcani. Zilele trecute, trei constructori au contestat rezultatul: Strabag (Austria), Makyol și Kalyon (ambele din Turcia). Sesizările sunt similare cu cele înregistrate la Lețcani – Iași, iar toți contestatarii reclamă în primul rând lipsa accesului la întreg dosarul achiziției astfel încât să poată analiza oferta câștigătoare. 

În ceea ce privește sectorul Lețcani – Iași, CNIR a anunțat recent câștigătorul (Itinera, Italia), termenul pentru eventuale contestații fiind începutul lunii mai. La această licitație au participat opt ofertanți. 

„CNIR a solicitat CNSC urgentarea soluționării contestațiilor, astfel încât să respectăm termenul programului SAFE. Termenul 31 mai 2026 este obligatoriu. Legea nu prevede reducerea termenelor pentru soluționarea contestațiilor la CNSC sau instanță”, a comentat Alex Lancuzov, purtătorul de cuvânt al CNIR.

Pașcani – Suceava: loturi atribuite, dar necontractate

O situație ceva mai fericită este în cazul celor două loturi ale autostrăzii Pașcani – Suceava. Licitațiile pentru cei 62 km de drum rapid au fost lansate în vara anului 2024, ambele loturi având același câștigător desemnat (UMB) în primăvara anului 2025. Inclusiv aceste proceduri au fost contestate, dar sesizările au fost respinse. Totuși, contractele nu au fost semnate, cu toate că, la începutul acestui an, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) estima îndeplinirea acestui pas în luna martie 2026.

„Așteptăm să fie clarificată în timp util situația finanțării acestor proiecte. Nu cred că este cineva care nu înțelege că de certitudiunea acordării sumelor necesare depinde semnarea și derularea cu succes a contractelor”, a comentat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Într-o declarație recentă, premierul Ilie Bolojan preciza că programul SAFE, în totalitatea sa, ar urma să fie aprobat în luna mai. Astfel, odată asigurată oficial finanțarea, Pașcani – Suceava ar putea fi singura autostrada care începe efectiv în termenele vehiculate astăzi pentru SAFE.

„Sânge pe pereți” pe Suceava – Siret: opt contestații

Continuitatea autostrăzii A7 până la frontieră este asigurată prin intermediul drumului expres Suceava – Siret, care a fost împărțit în trei tronsoane: Suceava – Dărmănești, Dărmănești – Bălcăuți și Bălcăuți – Siret. Toate loturile au fost adjudecate de către o asociere de firme conduse de Far Foundation (Bistrița Năsăud). 

În cazul primelor două loturi au fost deja înregistrate câte patru sesizări la CNSC, în timp ce ultimul lot a fost atribuit recent, astfel că perioada de contestație încă nu a trecut. Dintre cele șase oferte depuse pentru primele două loturi, CNAIR a admis drept conformă doar propunerea asocierii câștigătoare.

Contestațiile au fost înaintate de Concelex, Construcții Erbașu și MIS Grup (fiecare cu câte o sesizare pe lot), Frasinul (lot 1) și Retter (lot 2). În paralel, există și o plângere în instanță depusă de Frasinul care, în primă fază, a fost exclusă din licitație din cauza neconformității unui partener al acestei societăți.

La fel ca în situația tronsoanelor de pe sectorul ieșean al A8, contestatarii solicită CNAIR în primul rând „accesul imediat și neîngrădit” la întreg dosarul achiziției, respectiv la toate documentele care au fost declarate („în mod eronat”) confidențiale. „Autoritatea contractantă a validat o secretizare generalizată, protejând prin confidențialitatea absolută toată documentația depusă de ofertantul câștigător”, arată MIS Grup. 

Fiecare contestație are și particularitatea ei. Astfel, de exemplu, Concelex reclamă că a fost exclusă din licitație pe baza unor „speculații”, în condițiile în care unul dintre parteneri acesteia este Dimex 2000, firmă prinsă în scandalul contractului pentru centura metropolitană de la Cluj și care face obiectul unei investigații DNA. 

De asemenea, Construcții Erbașu susține că CNAIR a respins în mod nefondat oferta depusă de asocierea pe care o conduce „pe o formulare generică standardizată și lipsită de o verificare efectivă a conținutului propunerii tehnice”.

În cazul MIS Grup, CNAIR a respins oferta pe considerente ce țin de experiența similară a unor experți-cheie și graficul propus de execuție.

„Autoritatea contractantă a analizat cu maximă exigență unele oferte tehnice și cu maximă indulgență oferta Far Foundation. Prețul ofertat de ofertantul câștigător a fost substanțial mai mare decât oferta subscrisei, pentru o ofertă tehnică vădit inferioară”, a acuzat, la rândul ei, compania Retter. Oferta acesteia a fost respinsă în contextul unor neconcordanțe acuzate de CNAIR în graficul de execuție.

„Suntem încrezători că aceste contestații vor fi soluționate în timp util. Ne bazăm pe faptul că toate instituțiile statului înțeleg importanța acestor obiective, cu relevanță majoră pentru interesul național în ansamblu”, a mai spus Alin Șerbănescu de la CNAIR.

Moldova vrea autostradă: „Instabilitatea politică riscă să agraveze situația”

Adrian Covăsnianu, co-fondator al Asociației „Moldova vrea autostradă”, a declarat pentru Libertatea că situația actuală este una „extrem de nefavorabilă” pentru finanțarea loturile incluse în programul SAFE.

„Contestațiile apărute pe mai multe loturi din ambele autostrăzi restrâng puternic termenele, existând riscul real de a rata data de 31 mai 2026”, a precizat expertul în mobilitate urbană.

Covăsnianu a adăugat că instabilitatea politică riscă să agraveze situația, invocând circuitul interinstituțional necesar pentru accelerarea proiectelor în contextul unei „guvernări funcționale și ferme”.

„Fără aceasta, cooperarea și coordonarea între ministere – Transporturi, Proiecte Europene și Finanțele Publice – devine dificilă tocmai într-un moment critic. Indiferent de soarta finanțării SAFE, ce a apărut ca o nouă/altă oportunitate în cadrul actual, Guvernul trebuie să rămână angajat față de realizarea A8, un proiect fanion în Planul investițional 2021-2030. Ratarea SAFE nu ar trebui să fie o scuză clasică pentru abandon, ci o obligație și mai angajantă de a găsi soluții și scenarii de finanțare”, a conchis co-fondatorul MVA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro