Culisele scandalului de la Senat, unde Bolojan vrea reorganizare prin concedieri masive. „Puteau începe cu reducerea cheltuielilor senatorilor”

Temerile angajaților de la Senat

Demersul privind reorganizarea Senatului, inclusiv prin concedieri masive (numărul posturilor ar urma să rămână la 607, potrivit memorandumului, sau 618, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan), a ajuns să fie cunoscută marți după-amiază, după ce în Biroul Permanent s-a discutat documentul în cauză. 

Cu o zi înainte însă, luni, Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu reprezentanții sindicali, potrivit surselor Libertatea, în care le spunea că intenționează să facă reorganizarea, dar nu a dat detalii suplimentare în ceea ce privește perioada și aspectele legate de personal. 

Imaginile video surprinse de Libertatea arată tot ce s-a petrecut miercuri, 22 ianuarie, la Senat. Video: Cristian Otopeanu / Libertatea

„Practic, a fost doar o declarație de intenție, fără a fi o consultare ca la orice dialog social, când e vorba de o instituție publică și modificări de personal. E ilegal acest lucru”, susțin sursele Libertatea. Cu toate că nu a existat o discuție cu sindicatele pe memorandum, Coaliția a mers cu el în conducerea Senatului, unde s-au opus adoptării acestuia doar reprezentanții SOS și POT.

Trei sindicate care reprezintă personalul din Senat au punctat faptul că „reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare și la decizii arbitrare”. De asemenea, a fost subliniată ideea că persoanele care vor rămâne pe funcții vor fi supraîncărcate, precum și faptul că la modul cum acționează Coaliția de guvernare (PSD, PNL și UDMR), în frunte cu Ilie Bolojan, sunt încălcate legile în vigoare în materie de dialog social. 

Libertatea a vorbit cu mai mulți angajați din Senat, care sub protecția anonimatului au explicat de ce instituția stă pe un butoi de pulbere și de ce tot procesul e unul care poate favoriza clientela de partid. 

Surse din Senat au precizat că oricum ar avea loc marele proces de reorganizare, el va fi unul subiectiv: „Nu vor fi explicații despre modul cum s-a ajuns la reducerea acelui număr de funcționari, după câte observăm. De ce la Direcția legislativă sunt reduse 42, nu 32 sau mai multe. Sau, la fel, la Direcția generală de cooperare parlamentară, unde vorbim de activități și menținerea relațiilor cu instituții externe. Procesul, oricum am analiza, e pur subiectiv”. 

În primul rând, spun sursele, contează cum va fi făcută organizarea și cum se vor împărți posturile la nivelul direcțiilor generale sau a celor simple, de la debutanți până la șeful direcției. Unii pot fi dați afară pentru că postul lor nu va mai exista, la fel de bine cum pot rămâne sigur pe funcții, dacă numărul angajaților corespunde cu cel al posturilor.

De altfel, surse cu experiență în administrația publică punctează faptul că „scenariile se fac în funcție de pile, relații, cunoștințe”, iar sindicaliștii știu bine acest lucru. De multe ori se ține cont că un angajat e omul lui x sau y politician sau șef din instituție. 

Hibele procesului de reorganizare

Potrivit informațiilor Libertatea, tot demersul are mai multe hibe. În primul rând, pentru memorandumul cu reducerea posturilor nu există niciun fundament, studiu, care să arate că restructurarea trebuie să ajungă circa 600 de posturi.

Un al doilea element bizar este că deși în prezent sunt 40 de posturi vacante, prin această reorganizare conducerea Senatului nu se atinge de ele. „În mod logic, ca la fiecare reorganizare, începi cu posturile vacante, pe care le elimini, atunci te duci la celelalte”, explică un angajat al Senatului cu peste un deceniu vechime în instituție. 

Un al argument venit din rândurile angajaților este legat de faptul că „eficientizarea trebuie să se facă și de la parlamentari. Puteau să înceapă cu reducerea cheltuielilor la senatori. Să-și reducă și ei din venituri: indemnizație, suma forfetară sau banii de cazare. Sunt categorii de bani pe care ei îi folosesc discreționar. În schimb, dau afară oameni cu familii, când printr-o simplă diminuare a veniturilor lui Bolojan, de exemplu, menții un angajat”. 

Pe lângă indemnizația brută de 18.720 de lei în cazul unui simplu senator (23.920 de lei în cazul șefului Senatului), un senator mai are dreptul la 35.568 de lei (potrivit informațiilor Libertatea), din care 17.784 de lei poate fi cheltuită în baza unei declarații pe proprie răspundere, fără a fi nevoie de alte justificări. Banii de cazare pentru senatori sunt stabiliți la cuantumul de 4.600 de lei lunar. Mai primesc senatorii și 1.400 de lei reprezentând sumă forfetară pentru transport, plus circa 3.000 de lei reprezentând diurna pentru zilele petrecute în Parlament.  De aici și revolta unor angajați de la Senat.

Un alt element care îi nemulțumește pe angajații din Senat este faptul că persoanele care sunt angajate pe contract pe perioadă nedeterminată la unii demnitari, acum ar trebui să fie pe perioadă determinată, fiind cazuri de persoane care au peste un deceniu de contract pe perioadă nedeterminată, iar acum ajung în altă situație, cu situații de familie complexe: familii monoparentale, familie cu un singur soț/soție angajată, probleme de sănătate grave etc. 

Nu în ultimul rând, un motiv de nemulțumire e că pe la Senat sunt numeroși angajați care sunt foști demnitari (deci foști senatori sau deputați, unii în pragul pensiei), precum și pensionari speciali, aduși să mai încaseze o leafă de la stat. „Nu o să fie vizați la restructurare cei care atârnă pe lângă partide, ci tot funcționarii publici”, mai susține una din sursele Libertatea.

Angajații de la Senat oricum sunt pregătiți să meargă în instanță dacă Ilie Bolojan și conducerea vor duce demersul cu reorganizarea până la capăt. Iar personalul de la Senat se bazează în instanță exact pe modul „haiducesc” prin care acționează Bolojan, cu un demers considerat „nefundamentat” și cu caracter „discriminatoriu”. În România au fost în anii trecuți multe instituții, atât ministere, cât și CJ-uri, unde reorganizările s-au soldat cu procese câștigate în instanță de angajați, ajungându-se la reangajări plus despăgubiri.

Cel mai răsunător eșec din ultimii ani

Una din cele mai cunoscute încercări de reorganizare, dar prin ignorarea legilor și prin instalarea unui climat de revoltă totală în instituție, a fost cea de la Ministerul Dezvoltării, în 2020, în mandatul Ion Ștefan, poreclit de colegii de partid „Grindă”. Demersul s-a soldat cu un eșec total. Angajații au reușit să blocheze și să anuleze reorganizarea.

Întreg demersul fusese bizar. Deși ministrul afirmase că pentru toate vor fi organizate concursuri, până la urmă 503 persoane au fost încadrate direct pe funcţii, fără concurs. În schimb, disponibile au mai rămas 262 de posturi pentru urmau să dea concurs 383 de funcțioanari. Ca tacâmul să fie complet, 101 funcționari au primit direct anunțul de concediere, iar 285 notificare pentru prezentare la concurs.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE