Cum a ajuns Europa un „vasal economic” al Statelor Unite: regulile stricte și birocrația care au vulnerabilizat companiile europene

De ce nu poate Europa să construiască propriul Google? Regulile sufocante

Această situație nu este doar rezultatul succesului economic american, ci și al deciziilor luate de Europa însăși. „De ce nu poate Europa să construiască propriul Google?” este o întrebare des întâlnită în discuțiile de la Bruxelles, dar răspunsul stă în reglementările stricte care au afectat competitivitatea firmelor europene.

Potrivit unei analize a celebrei reviste de specialitate The Economist, aceste reguli complexe, deși bine intenționate, au îngreunat creșterea companiilor locale, favorizând giganții americani. Spre exemplu, Google sau OpenAI își permit să suporte costurile ridicate ale conformității cu reglementările europene, pe când rivalii europeni mai mici nu pot face față.

Europa este dependentă de SUA în tehnologie și nu are lideri globali în inteligență artificială

Sectorul tehnologic ilustrează cel mai bine dependența Europei de SUA. În afara excepției notabile a companiei olandeze ASML, care produce echipamente esențiale pentru fabricarea cipurilor, Europa nu are lideri globali în domenii-cheie precum inteligența artificială, tehnologia spațială sau computerele de înaltă performanță. Chiar și guvernele europene depind de servicii precum cele oferite de Microsoft, Amazon sau SpaceX. Încercările de a înlocui aceste soluții cu alternative europene au fost, adesea, sortite eșecului.

Dependența de SUA este evidentă și în sectorul financiar

În 2016, băncile europene au vândut sistemul de plăți „Visa Europe” către compania americană Visa, după ce reglementările UE au limitat profiturile în acest domeniu. În plus, Europa a ajuns să importe 85% din gazul său natural, iar peste un sfert din acesta provine acum din SUA. Potențialul de a exploata resurse interne de gaze și minerale critice este blocat de proceduri greoaie care pot dura decenii pentru a obține autorizațiile necesare.

Efectul cumulat al birocrației europene a vulnerabilizat economic întregul continent

Deși fiecare reglementare europeană în parte poate părea justificată, efectul cumulat este o birocrație excesivă care a vulnerabilizat economic continentul. În încercarea de a schimba această situație, Comisia Europeană intenționează să prezinte luna viitoare un pachet pentru „suveranitatea tehnologică” care are câteva prevederi majore:

• Cloud and AI Development Act (Legea privind dezvoltarea Cloud și IA): Va defini ce constituie un cloud „suveran” și va simplifica regulile pentru construirea de centre de date.
• Chips Act 2 (Legea Europeană a Cipurilor 2): Continuă eforturile anterioare pentru a reduce dependența de furnizorii străini de semiconductori.
• Strategie Open-Source: Își propune să susțină ecosistemele software europene și să reducă dependența de marile firme de tehnologie din SUA.
• Digitalizare și AI în Energie: Vizează utilizarea inteligenței artificiale și a infrastructurii digitale în sectorul

Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Europa va reuși să-și recapete autonomia economică sau va continua să fie un „supergigant” al reglementărilor, dar dependentă de alte puteri în aspecte esențiale.

Slăbiciunea SUA pe care Europa o poate exploata la nevoie

Într-o analiză recentă, George Saravelos, strateg al Deutsche Bank, subliniază: „În ciuda puterii lor militare și economice, Statele Unite au o slăbiciune majoră: depind de alte țări pentru a-și finanța deficitele externe”.

Europa, cu active americane în valoare de 8.000 de miliarde de dolari, este principalul creditor străin al SUA. Saravelos întreabă: „De ce ar fi europenii dispuși să joace acest rol într-un context în care stabilitatea alianței occidentale este pusă sub semnul întrebării?”

Europa poate să se retragă complet de pe piața obligațiunilor americane

Rebecca Patterson, cercetătoare la Council on Foreign Relations, sugerează într-un articol din Financial Times că Europa ar putea să trimită un semnal clar Washingtonului, solicitând investitorilor guvernamentali, precum fondurile publice de pensii, să-și reducă expunerea la obligațiunile americane.

Anders Schelde, reprezentant al fondului de pensii danez AkademikerPension, a declarat pentru Bloomberg că intenționează să se retragă complet de pe piața obligațiunilor americane până la sfârșitul lunii ianuarie, argumentând că „pe termen lung, finanțele publice americane nu sunt sustenabile”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE