Cum ar arăta Mihai Eminescu în România contemporană? Theodor Paleologu: „Ar fi fost destul de dezgustat de România de astăzi, unde niște golani se agață de numele lui”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dincolo de imaginea poetului nepereche, Mihai Eminescu rămâne în istoria culturii românești și ca unul dintre cei mai buni jurnaliști ai perioadei sale, cât și un „pătimaș” al lumii politice. Conservator dedicat, unele dintre editorialele publicate în revista Timpul au fost semnalizate de-a lungul vremii pentru unele tușe antisemite sau extremiste. Am discutat cu profesorul Theodor Paleologu în încercarea unei „demistificări” a lui Mihai Eminescu, dar încercând să răspundem și la întrebarea: cum ar arăta Mihai Eminescu astăzi, în actualul context social și politic.
Cuprins:
Mihai Eminescu, un conservator care sprijinea boierimea și marii proprietari
Dacă ar vedea lumea politică de astăzi, Theodor Paleologu crede Mihai Eminescu ar fi fost dezgustat. „Toate lucrurile pentru care pleda: monarhie, boierime, care contau pentru Eminescu, nu mai există astăzi din ele nimic. Ar fi destul de dezgustat de România de astăzi, cu Iohannis la Cotroceni, Ciolacu la Palatul Victoriei și niște golani care caută să se agațe de numele lui. Dacă ar fi să-l aducem în prezent, era un om abil, probabil s-ar fi adaptat, dar dacă îl luăm așa cum era el în contextul epocii lui și îl transpunem în zilele noastre, este o antiteză totală: nimic din ce este astăzi nu corespunde valorilor sale. Totul e în antiteză totală și în contradicție cu ce credea el că este bine și important”, a explicat Theodor Paleologu.
Omul de cultură spune că ideile politice ale lui Eminescu în general nu au fost radicale, ci au fost caracterizate de un conservatorism în limita celui practic în epoca sa. Nu susținea la momentul formării statului român ideea votului universal, fiind un partizan al votului cenzitar, și susținea că boierimea și marii proprietari trebuiau să aibă în continuare un rol preponderent în deciziile din stat.
„Până la urmă Partidul Conservator este partidul marilor proprietari, iar tatăl lui Eminescu era administratorul moșiilor celui mai mare proprietar din Moldova, moșia Balș. Dar au fost relații tensionate între tată și fiu, bătrânul Eminovici și-ar fi dorit ca băiatul său să se căsătorească cu o domnișoară bogată, ceea ce evident că el nu a făcut. Însă a provenit din acest mediu profund conservator, fără a fi radical”, a precizat profesorul.
A scris împotriva evreilor, dar nu pe probleme de rasă
Străbunicul lui Theodor Paleologu a fost, de altfel, „coleg de redacție” cu Mihai Eminescu, la revista Timpul. Când Eminescu a fost numit redactor-șef, străbunicul Paleologu era director al publicației. Aici au apărut și cele mai multe texte care sunt scoase în față periodic pentru a argumenta faptul că Mihai Eminescu avea și o componentă radicală, chiar antisemită și, raportat mai ales la vremurile de astăzi, suveranistă.
Theodor Paleologu spune că nu se poate pune problema ca Eminescu să sprijine o ideologie extremistă, de tip legionar sau de tip antisemit rasial.
„Sigur că avea unele afirmații excesive, este adevărat, era o persoană uneori pătimașă. Asta o spuneau și prietenii lui din mediile conservatoare. Dar una peste alta, ce spune el nu este deloc o ideologie extremistă de tip legionar de tip antisemit rasial. Da, are unele afirmații care sună foarte prost astăzi despre evrei, dar erau făcute în contextul disputei despre cetățenia care trebuia sau nu acordată în bloc evreilor din România”, a explicat Theodor Paleologu.
Eminescu era împotriva ideii de a acorda în bloc cetățenie română evreilor de pe teritoriul Moldovei și a Țării Românești, după războiul care a dus la obținerea independenței României, din 1877. Fapt care, într-un final, s-a întâmplat după Primul Război Mondial și după unirea de la 1918.
Dar Theodor Paleologu spune că Eminescu nu avea nicio problemă cu acordarea cetățeniei la nivel particular, caz pe caz.
„Călin Georgescu spunea despre Eminescu că este cel mai periculos om după Iisus Hristos, deci practic s-ar putea spune că e cel mai periculos om din istorie. Ceea ce este o tâmpenie foarte mare. El nu putea fi periculos: un conservator, un exponent al conservării, care nu era revoluționar, nu are cum să fie periculos. Iar ideea avansată că ar fi fost asasinat de un complet mason este o dobitocie. Cum să îl omoare Titu Maiorescu sau regele Carol I care se glorificau fiindcă erau contemporani cu el?”, a apreciat Theodor Paleologu.
Institutul Mihai Eminescu fondat de AUR, „o impostură totală”
De altfel, spune profesorul, la înmormântarea lui Mihai Eminescu a fost unul dintre rarele momente de uniune națională: au fost prezenți atât prietenii, cât și oamenii pe care-i atacase în discursurile și editorialele sale.
„Tatăl meu a scris un text foarte frumos despre funeraliile poetului și a arătat că cele mai importante figuri ale politicii vremii au fost prezente acolo. Era considerat o comoară națională deja în epocă, deși era foarte tânăr, iar moartea sa a fost o mare tragedie. Iar astăzi, agenți ai Rusiei vin să ne spună că l-a asasinat Carol I sau vreo mare conspirație. Este o oroare să murdărești astfel imaginea țării, a lui Eminescu și a regelui”, a mai spus Theodor Paleologu.
De altfel, acesta îi critică dur pe cei de la AUR, care au creat „Institutul de Studii Politice Conservatoare «Mihai Eminescu»”, acuzându-i de impostură totală și de faptul că se folosesc de numele lui Eminescu în mod abuziv, fără a avea vreo legătură cu activitatea partidului sau cu conservatorismul asumat de institut.
„În zilele noastre se revendică mulți de la el, dar sunt în impostură totală. Acel institut de la AUR este un exemplu de o astfel de impostură. E și greu, de altfel, să actualizezi gândirea lui de atunci și să o aduci în prezent. El era fundamental antidemocrat și antirepublican. Nu considera că democrația era un rău în sine, dar că era total nepotrivită pentru România și Europa modernă. Exista la el o dimensiune antidemocratică, dar asta nu înseamnă neapărat antiparlamentară. Totuși el evoluează într-un mediu în care Parlamentul românesc era forul politic cel mai important”, a explicat Theodor Paleologu.
Mihai Eminescu - un jurnalist extraordinar, dar exagerat pe unele teme
El a explicat că trebuie făcută o distincție între articolele pe care le publica Eminescu în Timpul, opiniile sale, dar și opera sa literară. Spre exemplu, explică profesorul, în Scrisoarea III poetul dă semne „că ar fi partizanul unui monarhism absolut”, dar în realitate, opiniile lui Eminescu sprijineau o monarhie parlamentară. În articole era mai moderat, spune Theodor Paleologu, dar în unele opere are un ton foarte violent.
„Opera lui gazetărească este superbă, sunt articole extraordinar de bine scrise, bine documentate. Este foarte inteligentă. E adevărat că uneori este excesiv, nu are mereu dreptate în ce spune; poate pe fond, dar a fost și exagerat în unele teme. Dar per total vorbim despre o operă jurnalistică extraordinară, foarte interesantă, bine scrisă, din care poți învăța foarte multe lucruri”, a conchis Theodor Paleologu.
