Cum arătau taberele din PNL înaintea congresului de astăzi. Pe cine mizează Cîțu, cine l-ar susține pe Orban
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După mai bine de două luni de campanie internă, care a împărțit PNL în două sau trei tabere, una a susținătorilor lui Florin Cîțu, una a lui Ludovic Orban și una a indecișilor, 5.000 de delegați liberali sunt așteptați astăzi să aleagă viitorul președinte al partidului. Libertatea vă prezintă, pe baza informațiilor obținute pe surse din partid, cum se împart taberele cu câteva ore înainte de congres.
Cuprins:
- Tabăra lui Orban mizează pe măcar 2.700 de voturi din cele 5.000
- Iohannis vine la congres, după ce l-a apărat pe Cîțu
- Care e ponderea de delegați a fiecărei organizații
- Bătălia pe organizațiile județene
- Bătălie și pe lideri
- Ludovic Orban, venit din aripa PL 93: Tăriceanu, Patriciu
- Florin Cîțu, condamnat în SUA, adus în partid de Alina Gorghiu, promovat de Orban
Florin Cîţu ocupă prima poziţie pe buletinul de vot, cu moţiunea „România liberală“. În următoarea căsuţă, aceştia vor putea pune ştampila pe moţiunea „Forţa dreptei“, susţinută de Ludovic Orban. Celor 5.000 de delegaţi veniţi din toată ţara la Congresul PNL li se va înmâna un buletin de vot cu cele două variante pentru următorul preşedinte al partidului, și alte două pentru șefia Comisiei de arbitraj, respectiv a Comisiei de cenzori. Celelalte funcţii de conducere din partid - secretarul general, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii - urmează să fie alese duminică, de Consiliul Naţional al PNL.
Tabăra lui Orban mizează pe măcar 2.700 de voturi din cele 5.000
Liberalii din tabăra lui Ludovic Orban îşi păstrează optimismul în ultimele ore rămase până la congres. Aceştia pariază pe cel puţin 2.700 de voturi şi speră că, sâmbătă, cei 300 de delegaţi pe care îi consideră indecişi vor înclina decisiv balanţa, susţin, pentru Libertatea, surse apropiate taberei actualului preşedinte al PNL.
Pentru a-şi asigura victoria la alegeri, Ludovic Orban a preferat strategia „om la om“. Potrivit surselor Libertatea, echipa acestuia ar fi improvizat un adevărat call-center pentru a convinge cât mai mulţi delegaţi să voteze moţiunea „Forţa Dreptei“. Astfel, actualul lider al liberalilor şi echipa sa au purtat, în fiecare zi din această săptămână, sute de conversaţii telefonice cu toţi membrii PNL din teritoriu care au drept de vot la congres. „Ludovic a vorbit cu sute de oameni pe zi. Cum simțeam un delegat mai ezitant, vorbea domnul Orban cu el la telefon“, afirmă un membru al echipei acestuia.
În același timp, potrivit G4media, echipa lui Florin Cîțu ar miza pe o victorie cu 58-62% din voturi.
Iohannis vine la congres, după ce l-a apărat pe Cîțu
Președintele Klaus Iohannis va fi prezent la congresul de sâmbătă al PNL și va susține un discurs la începutul evenimentului. Șeful statului i-a luat apărarea premierului Cîțu în criza guvernamentală cu cei de la USR-PLUS. Iohannis a spus că șeful Guvernului nu are de ce să se teamă și că nu trebuie să demisioneze.
Care e ponderea de delegați a fiecărei organizații
Fiecare dintre cele 41 de filiale judeţene alături organizaţia PNL Diaspora şi de cele şase organizaţii de sector din Capitală este reprezentată de un număr diferit de delegaţi. Potrivit normei de reprezentare stabilite de Comisia de Organizare a Congresului, acestea vor trimite un număr de „delegaţi aleşi“ (conform rezultatelor electorale de la alegerile parlamentare din iarna trecută) şi un număr de „delegaţi de drept“ (incluzând parlamentari şi lideri de organizaţie).
Cele mai numeroase organizaţii, cu peste 130 de delegaţi cu drept de vot, sunt Alba (130), Bihor (176), Cluj (162), Giurgiu (133), Iaşi (134), Prahova (154) şi Sibiu (139), potrivit tabelului cu delegați publicat de G4media.
Potrivit surselor Libertatea, tabăra care-l susține pe Ludovic Orban așteaptă să obțină cele mai multe voturi de la delegații din Arad, Argeș, Bihor, Bistrița, Brașov, Brăila, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Iași, Tulcea, Vrancea, sectorul 5 și Diaspora, în timp ce Florin Cîțu ar avea mai mulți susținători în Bacău, Buzău, Cluj, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și sectoarele 2, 3 și 5.
Bătălia pe organizațiile județene
Iată cum își împărțeau cele două tabere județele, cu câteva ore înainte de congres, potrivit unor estimări din partid obținute de Libertatea.
- ALBA Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- ARAD Ludovic Orban 75% Florin Cîțu 25%
- ARGEŞ Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BACĂU Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- BIHOR Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BISTRIŢA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BOTOŞANI Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- BRAŞOV Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BRĂILA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BUZĂU Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- CARAŞ-SEVERIN Ludovic Orban 80% Florin Cîțu 20%
- CĂLĂRAŞI Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- CLUJ Ludovic Orban 15% Florin Cîțu 85%
- CONSTANŢA Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- COVASNA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- DÂMBOVIȚA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- DOLJ Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- GALAȚI Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- GIURGIU Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- GORJ Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- HARGHITA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- HUNEDOARA Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- IALOMIȚA Ludovic Orban 15% Florin Cîțu 85%
- IAȘI Ludovic Orban 90% Florin Cîțu 10%
- ILFOV Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- MARAMUREȘ Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- MEHEDINȚI Ludovic Orban 20% Florin Cîțu 80%
- MUREȘ Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- NEAMȚ Ludovic Orban 15% Florin Cîțu 85%
- OLT Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- PRAHOVA Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- SATU MARE Ludovic Orban 30% Florin Cîțu 70%
- SĂLAJ Ludovic Orban 20% Florin Cîțu 80%
- SIBIU Ludovic Orban 40% Florin Cîțu 60%
- SUCEAVA Ludovic Orban 15% Florin Cîțu 85%
- TELEORMAN Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- TIMIȘ Ludovic Orban 20% Florin Cîțu 80%
- TULCEA Ludovic Orban 90% Florin Cîțu 10%
- VASLUI Ludovic Orban 15% Florin Cîțu 85%
- VÂLCEA Ludovic Orban 50% Florin Cîțu 50%
- VRANCEA Ludovic Orban 100% Florin Cîțu 0%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 1 Ludovic Orban 80% Florin Cîțu 20%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 2 Ludovic Orban 5% Florin Cîțu 95%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 3 Ludovic Orban 5% Florin Cîțu 95%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 4 Ludovic Orban 5% Florin Cîțu 95%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 5 Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
- BUCUREȘTI - SECTORUL 6 Ludovic Orban indecis Florin Cîțu indecis
- DIASPORA Ludovic Orban 95% Florin Cîțu 5%
Bătălie și pe lideri
Dincolo de votul organizațiilor, cei doi candidați ai PNL s-au „duelat” în ultimele două luni în a obține susținerea liderilor formațiunii.
Florin Cîțu și-a lansat candidatura înconjurat de nume sonore din partid, o bună parte dintre ei foști pedeliști: Emil Boc, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan, dar și liberali deja cu vechime sau mai noi: Alina Gorghiu, Rareș Bogdan sau mai mulți miniștri din Guvern.
În același timp, Ludovic Orban a prezentat zilele trecute un apel de susținere a unității formațiunii semnat de câteva zeci de parlamentari.
Ludovic Orban, venit din aripa PL 93: Tăriceanu, Patriciu
„Sunt de 31 de ani în Partidul Național Liberal, mi-am dedicat viața promovării ideilor liberale și servirii interesului Partidului Național Liberal și interesului României“, afirma Ludovic Orban joi seara, în cadrul unei emisiuni la postul B1TV.
Ludovic Orban și-a început cariera politică în timp ce era student la Școala Național de Studii Politice și Administrative și jurnliast la oficiosul PNL, „Viitorul Românesc“, în redacția căruia a rămas până în anul 1992. În primii doi ani de după Revoluție, Ludovic Orban era inginer tehnolog la fabrica „Tractorul Brașov“.
În 1993, Orban a ales să-i urmeze pe „lupii tineri“ Călin Popescu-Tăriceanu, Dinu Patriciu și Andrei Chiliman, care s-au desprindă de partidul istoric reînființat după Revoluție și au fondat PL 93. Partidul era format din vechea aripă tânără a liberalilor, care a fuzionat o altă grupare liberală, Partidul Național Liberal-Convenția Democrată (PNL-CD). Despărțirea de matcă nu a durat mult, iar în 1998, partidul a fost reintegrat în PNL. E anul în care Ludovic Orban a devenit membru în Consiliul Național al PNL. Din 2001, liberalul a fost membru în Biroul Permanent Central al PNL, iar din 2002 până în 2008 – președinte al PNL București și președinte al Comisie de Administrație Publică a partidului.
În 2009, după ce l-a susținut pe Crin Antonescu, și nu pe Călin Popescu-Tăriceanu în competiția pentru șefia partidului, Orban a fost ales prim-vicepreședinte al liberalilor. Acesta îi oferise susținerea lui Antonescu după ce candidase el însuși la șefia partidului. De fapt, Ludovic Orban a mai candidat de trei ori la funcția de președinte al PNL: în 2002, în 2009 și 2014. A fost învins, la fiecare dintre alegeri, de Theodor Stolojan, Crin Antonescu și Alina Gorghiu. A reușit să preia conducerea partidului pe 17 iunie 2017, în urma Congresului formațiunii, desfășurat în București.
Nu a reuşit niciodată să ajungă în postul de primar al Capitalei, deşi a candidat la alegerile locale de trei ori. În 2008 a fost învins de Sorin Oprescu, după ce ocupase timp de trei ani postul de viceprimar. În 2012, tot Sorin Oprescu a fost cel care i-a învins pe liberali la alegerile din Bucureşti. Ludovic Orban a candidat însă şi în 2016, după ce Cristian Buşoi s-a retras din cursa electorală. În cele din urmă, a renunţat şi el la candidatură, după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru că şi-ar fi folosit funcţia pentru a cere 50.000 de euro de la omul de abaceri Tiberiu Urdăreanu, pentru a-şi susţine campania electorală.
De-a lungul carierei sale politice, Ludovic Orban a ocupat mai multe funcții publice. A fost ministru al Transporturilor (2007-2008), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (2009-2011 şi 2015-2016), deputat în Parlamentul României (2008-2016, reales în 2020), premier al României (4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020) şi preşedinte al Camerei Deputaţilor (din 21 decembrie).
Florin Cîțu, condamnat în SUA, adus în partid de Alina Gorghiu, promovat de Orban
„Un prieten m-a rugat să-l ajut prin candidatura mea pe listele PNL”, povestea Florin Cîțu despre decizia sa de a intra în politică, potrivit publicației Panorama. Se întâmpla în 2015, iar prietenul căruia i-a ascultat rugămintea era Lucian Isar, bancher și soț al Alinei Gorghiu. În acel moment, Alina Gorghiu era președinta PNL și deputată de București.
Invitația din partea șefei PNL nu a însemnat doar un nou carnet de partid. Florin Cîțu a primit un loc eligibil în alegerile parlamentare din decembrie 2016 și a fost ales senator de București. Din postura de parlamentar, Florin Cîțu a devenit unul dintre cei mai vizibili comunicatori ai PNL și s-a remarcat prin criticile aduse Partidului Social Democrat, care se afla la guvernare în acea perioadă.
Adevărata ascensiune politică a lui Florin Cîțu în PNL a început în 2017, după ce Ludovic Orban a preluat șefia partidului. Cîțu a fost ales vicepreședinte al partidului, apoi a primit şefia Comisiei Economice din Senatul României și a fost numit liderul de grup al senatorilor PNL.
După căderea Guvernului Dăncilă, în octombrie 2019, a fost numit ministru de Finanțe în noul guvern, condus de Ludovic Orban. În primăvara lui 2020, după succesul moțiunii de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului Orban, Cîțu a fost propus pentru prima oară în funcția de premier al României. Momentul coincidea cu declanșarea stării de urgență și cu intrarea în carantină din cauza pandemiei.
Florin Cîțu şi-a depus, însă, mandatul cu doar câteva minute înainte ca Parlamentul să-l învestească în funcţie. Desemnarea sa făcea parte din strategia PNL şi a președintelui Klaus Iohannis de declanşare a alegerilor anticipate. Pandemia de COVID-19 a stricat însă această strategie politică.
Florin Cîțu a fost desemnat, în cele din urmă, în cea mai înaltă funcție de la Palatul Victoria după alegerile parlamentare din iarna anului trecut și în contextul formării coaliției de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR.
Florin Cîțu și-a anunțat candidatura la șefia PNL pe 30 mai 2021, din sediul partidului aflat pe Aleea Modrogan. Pentru a putea intra în această cursă, împotriva actualului președinte, Ludovic Orban, Cîțu a avut nevoie de o derogare de vechime, din cauza faptului că nu îndeplinește condiția din statutul partidului de a avea o vechime de minimum cinci ani de când e membru PNL.
Ulterior, în vara, premierul a fost nevoit să recunoască că a fost condamnat la două zile de închisoare în SUA în urmă cu 20 de ani după ce a condus băut la volan. Controverse au apărut și în jurul datelor legate de studii din CV-urile sale.
