Cum explică medicii creșterea numărului de pacienți COVID la ATI: „Majoritatea cazurilor severe sunt infecții cu tulpina Delta”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la 455 de bolnavi COVID la ATI la mijlocul lunii s-a ajuns sâmbătă, 29 ianuarie, la 824. De unde această dublare a cazurilor grave, de vreme ce medici și oameni de știință, deopotrivă, au spus că tulpina Omicron, care a generat noul val de îmbolnăviri, este mult mai contagioasă decât Delta, dar mai puțin virulentă? Medici de la două spitale din Capitală spun că varianta Delta nu s-a stins încă și ea este, de fapt, responsabilă pentru bilanțul în creștere de la terapie intensivă.
Cuprins:
Secția ATI COVID de la „Matei Balș” din Capitală are 19 paturi, iar de vineri sunt ocupate toate. La nivel național asistăm aproape la o dublare a numărului de persoane care au nevoie de terapie intensivă în ultimele două săptămâni, de la 455, pe 15 ianuarie, la 824, pe 29 ianuarie.
824 de pacienți la ATI reprezintă aproape 10% din totalul pacienților spitalizați în prezent: 8.455.
Creșterea explozivă a numărului de cazuri, prezența încă în circulație a variantei Delta și numărul ridicat de români cu afecțiuni cronice sunt motivele invocate de medicii contactați de Libertatea pentru a explica această creștere.
„Atunci când ai un număr exploziv de cazuri, chiar dacă te gândești că varianta Omicron are un procent mai mic de forme severe, se vor selecta, din păcate, și cei care vor face forme severe. Chiar dacă varianta Omicron este predominantă cam peste tot în România, mai există un procent mic cu varianta Delta, despre care știm că dă în general mai degrabă forme severe. În ATI sunt în momentul de față și cu Delta”, explică Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balș din Capitală.
„Încă circulă în România și tulpina Delta, care produce infectări, și pentru pacienții nevaccinați riscul de a ajunge în terapie intensivă este crescut. Pe de altă parte, avem un număr mare de persoane cu afecțiuni cronice care în ultimii doi ani au ajuns mai puțin în cabinetele medicilor pentru evaluare și tratament și riscul să se decompenseze boala de bază și să facă o formă severă de COVID este mai mare”, întărește Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din București.
Medicul Adrian Marinescu atrage atenția că această creștere de la ATI poate fi explicată prin faptul că pacienții stau multe zile în terapie intensivă, iar numărul de paturi este finit și este ușor să se ocupe.
„Mai este o explicație care se referă la realitatea din România: pacienții ajung destul de târziu la spital, când intervenția se face mai greu - se întâmpla mai mult în valul patru, dar se întâmplă și acum. Vin și se internează direct în terapie intensivă. Rata mult scăzută de vaccinare în raport cu media europeană își spune cuvântul. Avem în continuare un număr mult mai mare de decese decât se întâmplă în Europa. Comparat cu valul al patrulea stăm mai bine, dar dacă vorbim de alte țări, e clar că nu e ceva mai bună variantă în România”, explică medicul.
„Suntem plini”
Elena Copaciu, medic primar ATI la Spitalul Matei Balș din Capitală a anunțat sâmbătă că la Institutul Național de Boli Infecțioase din București nu mai sunt paturi libere la Terapie Intensivă. Conform specialistului ATI, toți pacienții internați acolo sunt nevaccinați, în vârstă și cu afecțiuni cronice. „Vineri a sosit și ultimul pacient. Gata. Suntem plini”, a declarat ea.
Dr. Copaciu a mai precizat că toți bolnavii, cu excepția unuia singur, sunt infectați cu tulpina Delta.
Am ajuns să ne dăm seama dacă e vorba de Delta sau Omicron după cum arată CT pulmonar. Dacă plămânii sunt plini de lichid, e Delta. Și observațiile ne sunt confirmate după secvențiere.Dr. Elena Copaciu, specialist ATI de la „Matei Balș”:
Despre profilul pacientului din ATI în valul 5 al pandemiei, medicul de la „Matei Balș” a spus că diferă clar față de cel din valul 4. „Dacă în toamnă aveam și adulți, și tineri în ATI, acum toți bolnavii sunt persoane în vârstă, cu afecțiuni cronice și, foarte important, nevaccinați”.
Și Adrian Marinescu subliniază că în spital „sunt aceleași persoane vulnerabile care făceau forme grave și cu varianta Delta și în toată pandemia”. „Sunt persoane în vârstă, sunt persoane cu afecțiuni cronice. Vorbim de acele afecțiuni care sunt în general dezechilibrate sau într-un stadiu avansat, precum diabet zaharat necontrolat, pacient supraponderal cu afecțiuni cardiovasculare sau renale. Orice afecțiune cronică într-un stadiu avansat prezintă un risc mai mare de formă gravă”, completează el.
La „Marius Nasta”, managerul Beatrice Mahler spune că „de regulă, sunt persoane vârstnice, persoane cu comorbidități, o parte vaccinați, dar în ATI avem persoane nevaccinate”.
„În următoarele săptămâni, toate infecțiile vor fi doar cu Omicron”
Varianta Omicron a dus la recorduri de cazuri nu doar în România, unde se înregistrează peste 30.000 de cazuri de patru zile, ci în toate statele europene. „Numărul mare de cazuri a fost regula acestui val, pentru că Omicron are o capacitate de transmitere extrem de surprinzătoare față de ce am trăit până acum în pandemie”, explică Beatrice Mahler.
De altfel, predicțiile sunt că Omicron va deveni dominantă, iar Delta va dispărea, în scurt timp.
„În următoarele săptămâni, vom ajunge în punctul în care toate infecțiile vor fi doar cu Omicron și nu vom mai vorbi de varianta Delta, care vine cu forme grave. Sper să vorbim de un echilibru în ceea ce privește pandemia”, spune dr. Adrian Marinescu.
Dr. Mahler e îngrijorată însă că ușurința cu care se transmite Omicron va duce la infectarea personalului medical și la diminuarea, e cale de consecință, a capacității spitalelor.
„Îngrijorarea mea este legată de personalul medical, pentru că avem tot mai multe îmbolnăviri. Numărul persoanelor infectate sau care intră în carantină crește de la o zi la alta și asta creează probleme în realizarea graficului de lucru. Prioritizăm terapia intensivă, prioritizăm secțiile în defavoarea spitalizărilor de zi. E o situație dificilă și nici în această zonă nu putem spune că am ajuns într-un nivel de platou, cel puțin în ultimele zile cazurile au crescut”, spune managerul de la „Nasta”.
Cum a crescut numărul pacienților COVID de la ATI în ultimele două săptămâni:
- 15 ianuarie: 455 pacienți la ATI
- 16 ianuarie: 474 pacienți la ATI
- 17 ianuarie: 485 pacienți la ATI
- 18 ianuarie: 487 pacienți la ATI
- 19 ianuarie: 530 pacienți la ATI
- 20 ianuarie: 547 pacienți la ATI
- 21 ianuarie: 564 pacienți la ATI
- 22 ianuarie: 582 pacienți la ATI
- 23 ianuarie: 599 pacienți la ATI
- 24 ianuarie: 629 pacienți la ATI
- 25 ianuarie: 650 pacienți la ATI
- 26 ianuarie: 692 pacienți la ATI
- 27 ianuarie: 731 pacienți la ATI
- 28 ianuarie: 773 pacienți la ATI
- 29 ianuarie: 824 pacienți la ATI
