Cum funcționează sistemul de vot din SUA. De ce votul popular nu garantează victoria candidatului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alegerea președintelui SUA se face prin sufragiu universal indirect, adică americanii desemnează, pe 3 noiembrie, un grup de mari electori, reuniți în cadrul cunoscutului ”Colegiu Electoral”. Astfel se poate ajunge în situația în care președintele SUA nu are și cele mai multe voturi din partea populației. S-a întâmplat chiar la scrutinul precedent, când Hillary Clinton a avut cu trei milioane de voturi mai multe decât Donald Trump, dar acesta din urmă a avut 306 electori, cu mult peste cei 270 necesari pentru a ajunge la Casa Albă, relatează AFP.
Cuprins:
- Statele Unite aleg pe 3 noiembrie dacă își doresc alți patru ani cu Donald Trump în fruntea țării sau își doresc ca puterea să o preia democratul Joe Biden.
- Urmărește aici LIVE TEXT cu rezultatele alegerilor din SUA
Sistemul de vot din SUA este unul vechi de 200 de ani, datând de la Constituția din 1787, când au fost fixate regulile alegerilor prezidențiale printr-un sufragiu universal indirect, într-un singur tur.
A fost compromisul găsit între alegerea președintelui prin vot universal direct și alegerea acestuia de către Congres, o opțiune considerată prea puțin democrată.
Marți noapte, pe 3 noiembrie, când merg la urne, americanii votează, de fapt, pentru un grup de oficiali care alcătuiesc colegiul electoral.
Cum este ales numărul electorilor
În total, sunt 538 de electori, iar numărul electorilor nu este stabilit la întâmplare, ci în funcție de numărul locuitorilor unui stat. Totodată, numărul este egal cu cel al senatorilor și reprezentanților unui stat în Congres.
Districtul Columbia, în care se află şi capitala Washington, nu are niciun reprezentant cu drept de vot în Congres, dar are trei mari electori.
California, cel mai populat stat din SUA, are 55 de electori, Texas are 38, iar Florida, 29. Statele cu cei mai puțin locuitori au mimimum trei electori.
Identitatea marilor electori este de multe ori necunoscută de către marele public, iar fiecare stat este liber să decidă cum sunt desemnați aceștia.
Fiecare elector reprezintă un vot electoral, iar un candidat trebuie să obţină cel puțin 270 de electori pentru a ajunge la Casa Albă. În caz de egalitate, sarcina de a alege viitorul președinte îi revine Camerei Reprezentanților. Acest lucru s-a întâmplat în 1800 și 1824.
Cu excepția statelor Maine și Nebraska, toate statele acordă voturile colegiului electoral candidatului care a câștigat votul popular.
Altfel spus, dacă unul dintre candidați câștigă votul popular în statul California cu 50,01%, el primește toți cei 55 de electori.
Președintele SUA, posibil să fie ales fără să obțină votul popular
Astfel, este posibil ca președintele să fie ales fără să obțină majoritatea absolută a voturilor populației. S-a întâmplat deja de câteva ori, iar cel mai recent caz a fost chiar la scrutinul precedent. Atunci, Donald Trump a câștigat 306 electori, dar a avut cu aproape trei milioane de voturi mai puţin decât Hillary Clinton.
Milioane de americani au cerut atunci marilor electori să-și schimbe votul, lucru posibil până atunci. Doar doi mari electori au făcut acest lucru, iar Donald Trump a ajuns la Casa Albă obținând în final 304 electori.
Situația a fost tranșată între timp de Curtea Supremă. În iulie 2020 a decis că marii electori ”infideli” pot fi sancționați dacă nu respectă alegerea cetățenilor.
Iar situația lui Hillary Clinton nu a fost una singulară. În total cinci președinți americani au pierdut votul popular, dar au câștigat alegerile. John Quincy Adams a fost primul, în 1824, împotriva lui Andrew Jackson.
Mai recent, alegerile din 2000 au generat o luptă epică în Florida între George W. Bush și democratul Al Gore. Acesta din urmă a câștigat în final aproape 500.000 de voturi în plus în țară, dar republicanul a primit 271 de voturi în colegiul electoral.
